Livia Coroian
| Livia Coroian | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 1892 Gherla |
| Decedată | 1971 |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | profesor |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Livia Coroian (n. 1892, Gherla – d. 1971) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p. 77[2]
Biografie[modificare | modificare sursă]
Livia Coroian a urmat studiile primare și secundare în Gherla, Sibiu și Satu-Mare, iar cele universitare la Budapesta, obținând în 1914 diploma de profesoară în specialitatea istorie-geografie. În același an a fost numită profesoară la Școala normală din Lugoj, iar în 1915 s-a mutat la Școala normală din Gherla. A funcționat ca profesoară și directoare a acestei școli, până în anul 1919, când i-a fost încredințată conducerea Școlii normale de fete din Cluj. În anul 1922 a renunțat la calitatea de directoare, menținându-și catedra de geografie. S-a căsătorit în anul 1921 cu avocatul Emil Deciu. În anul 1928 a fost cooptată în Consiliul municipiului Cluj, iar din 1930 a fost aleasă pe lista Partidului Național Țărănesc în Consiliul aceluiași municipiu, făcând parte și din delegația permanentă a acestuia. A desfășurat o intensă activitate în cadrul mai multor societăți de binefacere și culturale din localitate, iar pe teren politic a contribuit la organizarea secției feminine a partidului.[3]:pp.94-95
Activitatea politică[modificare | modificare sursă]
A fost aleasă delegată a Preparandiei Greco-Catolice Române de fete din Gherla la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia, unde a votat unirea Ardealului cu România, la 1 decembrie 1918.[3]:p.94
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
- ^ a b Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Editura Imprint Cluj: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1998
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Editura Imprint Cluj: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1998
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918