Lipót Fejér
| Lipót Fejér | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Leopold Weiss  |
| Născut | [1][3] Pécs, Ungaria[4] |
| Decedat | (79 de ani)[4][1][3] Budapesta, Republica Populară Ungară[4] |
| Înmormântat | Cimitirul Kerepesi |
| Cetățenie |  Ungaria |
| Ocupație | matematician cadru didactic universitar[*] |
| Limbi vorbite | limba maghiară[5] |
| Activitate | |
| Domiciliu | Ungaria |
| Alma mater | Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta[2] Universitatea Frederic Wilhelm din Berlin[*][2] Universitatea Georg-August din Göttingen[2] Universitatea din Paris[2] |
| Organizație | Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta[2] Universitatea Franz Joseph din Cluj[2] |
| Premii | Premiul Kossuth ()[2] Ordinul de Merit al Ungariei[*] ()[2] Honorary doctorate from Brown University[*] ()[2] Corvin-koszorú[*] () az Eötvös Loránd Tudományegyetem díszdoktora[*] |
Modifică date / text  | |
Lipót Fejér (sau Leopold Fejér, n. 9 februarie 1880 la Pécs - d. 15 octombrie 1959 la Budapesta) a fost un matematician maghiar. Numele său inițial a fost Leopold Weiss, pe care l-a schimbat sub forma maghiară în jurul anului 1900.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Studiile superioare le-a parcurs la universități din Budapesta, Berlin, Paris și Göttingen. În 1902 obține doctoratul în filozofie.
În perioada 1901-1905 a fost repetitor la Universitatea din Budapesta. În perioada 1905-1911 este profesor adjunct la Universitatea Franz Joseph din Cluj.
În 1908 devine membru corespondent, ca în 1930 să devină membru titular al Academiei de Științe din Ungaria. De asemenea, a fost membru de examinare în Colegiul din Budapesta.
În 1908 a fost premiat pentru contribuțiile sale în domeniul matematicii.
A fost membru în Consiliul de Redactare al revistei Circolo matematico din Palermo, membru al mai multor academii și societăți științifice din străinătate și vicepreședinte al Congresului Matematicienilor din Cambridge.
Activitate științifică[modificare | modificare sursă]
Este considerat unul dintre creatorii analizei funcționale. A efectuat cercetări importante în analiza matematică (teoria funcțiilor, teoria interpolării, teoria seriilor trigonometrice).
Lucrările sale din domeniul seriilor trigonometrice au dat o nouă direcție evoluției analizei matematice. În 1903, bazat pe o teoremă a lui Cesaro, a propus o nouă metodă de însumare a seriilor trigonometrice, prin care a devenit celebru.
Printre matematicienii români care au abordat descoperirile lui Fejér se pot menționa: Tiberiu Popoviciu (1962) și Gh. Pick (1962).
Scrieri[modificare | modificare sursă]
- 1904: Untersuchungen über Fourier'sche Reihen
- 1906: Das Ostwald'sche Prinzip in der Mechanik
- 1907: Über die Fourierschen Reihen
- 1911: Sur les singularités de la série de Fourier des fonctions continues.
Note[modificare | modificare sursă]
| Acest articol biografic despre un maghiar este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |