Laura Poantă

Date personale
Laura Irina Poantă

Născută	10 martie 1971 Agnita, județul Sibiu
Cetățenie	România
Ocupație	traducătoare, graficiană, medic
Limbi vorbite	limba română
Studii	Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj
Activitatea literară
Operă de debut	Edmondo De Amicis, Lift (1999)
Modifică date / text

Laura Poantă (n. 10 martie 1971, Agnita, județul Sibiu) este medic, artist vizual, grafician și traducătoare română.

Biografie

Familie, educație

Este fiica Irinei Petraș și a lui Petru Poantă, scriitori. A absolvit în 1989 Liceul de Arte Plastice „Romulus Ladea” din Cluj-Napoca, cu specialitatea desenator, decorator și grafică. Urrmează Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, susținându-și licența în medicină generală în 1995.

A funcționat la Spitalul Clinic Județean și la Spitalul Universitar CF Cluj, ca medic specialist în medicină internă. Din 2002, devine cadru didactic universitar la UMF „Iuliu Hațieganu”, iar din 2005, doctor în medicină și medic primar de medicină internă, competențe ecocardiografie. Din 2009, este șef de lucrări, cu activitate didactică și de cercetare.

Autoare, editoare

Laura Irina Poantă a debutat editorial în 1999 cu traducerea din italiană a volumului Lift de Edmondo De Amicis și cu lucrarea de specialitate Abecedarul vieții sexuale.

Colaborează la revistele Viața medicală, Ziarul financiar, Clujul medical, Revista română de bioetică, Romanian Journal Of Internal Medicine, European Journal Of Internal Medicine, Acta Diabetologica, Medical Ultrasonography, Medical Update și altele.

A redactat prezentarea reproducerii de pe coperta JAMA (pictură românească) la primele patru numere ale edițiilor în limba română, realizând, de asemenea, ilustrația a numeroase coperte de cărți. A redactat și realizat, între anii 2007-2012, cataloagele Salonului de iarnă al medicilor, consacrat lucrărilor medicilor plasticieni, desfășurat în cadrul Zilelor UMF Cluj-Napoca, salon aflat din anul 2008 în grija sa.

Este peer review pentru revistele European Journal of Internal Medicine și Dove Press. Prezentă în volumele colective editate de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor: Cartea mea fermecată (2009), Invitație la vers (2010), Varză à la Cluj (2010), Promenada scriitorilor (2012), Marea scriitorilor. De la Olimp la zidul puterii (2012).^[1] A colaborat cu eseuri și traduceri la revistele România literară, Luceafărul de dimineață, Steaua, Apostrof, Tribuna etc.

Volume publicate

Laura Poantă, *Alteritate*,
creion pe hârtie

Laura Poantă, *Bacoviana*, creion plus colaj pe carton

Traduceri din literatura universală (din limbile engleză și italiană)

Edmondo De Amicis, Lift / Lift, Colecția bilingvă Bufnița, Pitești, Editura Paralela 45, 1999 (reeditată în 2008, 2010, 2011, 2012);
Wilde Oscar, The Happy Prince / Prințul fericit; The Devoted Friend / Prietenul cel bun, Colecția bilingvă Bufnița, Pitești, Editura Paralela 45, 2003 (reeditată în 2008, 2010, 2011, integrala povestirilor, 2014);
Edgar Allan Poe, Ms. Found in A Bottle / Manuscris găsit într-o sticlă; The Tell-tale Heart / Inima povestitoare, Colecția bilingvă Bufnița, Pitești, Editura Paralela 45, 2003 (reeditată în 2009, 2011);
Katherine Mansfield, The Fly / Musca; Bliss / Fericire, Colecția bilingvă Bufnița, Pitești, Editura Paralela 45, 2003 (reeditată în 2009, 2010, 2011);
Oscar Wilde, Poems in Prose / Poeme în proză; The Model Millionaire / Milionarul model; The Selfish Giant / Uriașul cel egoist, Colecția bilingvă Bufnița, Pitești, Editura Paralela 45, 2004 (reeditată în 2007, 2009);
Oscar Wilde, The Canterville Ghost/Fantoma din Canterville, Colecția bilingvă Bufnița, Pitești, Editura Paralela 45, 2004 (reeditată în 2009, 2010, 2011);
Saki, The Seven Cream Jugs and Other Short Stories / Cele șapte boluri pentru frișcă și alte povestiri, Colecția bilingvă Bufnița, Pitești, Editura Paralela 45, 2005 (reeditată în 2009, 2011);
Mark Twain, How To Tell A Story / Cum să spui o poveste; Luck / Noroc, Colecția bilingvă Bufnița, Pitești, Editura Paralela 45, 2005 (reeditată în 2009, 2010, 2011);
Luigi Pirandello, Rău de lună și alte povestiri, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2009^[2];
David Greig, Ultimul mesaj al cosmonautului către femeia pe care a iubit-o cândva în fosta Uniune Sovietică, piesă de teatru tradusă pentru Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, premiera: octombrie 2010 (regizor Radu Afrim);
Gerald Graff, Cathy Birkenstein, Manual de scriere academică. Ei spun /eu spun, Pitești, Editura Paralela 45, 2015;
Patrick Skene Catling, Povestea băiatului care transformă în ciocolată tot ce atinge, Pitești, Editura Paralela 45, 2016.
Anne Fine, Întoarcerea pisicii asasine, 2016; Rochia lui Bill, Editura Paralela 45, 2016
Mary Pope Osborne, Portalul magic, patru povestiri, Editura Paralela 45, 2017

Volume de specialitate (medicină)

Abecedarul vieții sexuale, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 1999;
Abecedarul sănătății, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2001;
Actualități în patologia biochimică a bolilor cardiovasculare, sub redacția Mircea Cucuianu, Dumitru Zdrenghea, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2004 (coautor);
Stresul profesional și riscul cardiovascular la muncitorii feroviari, în colab. cu D. Zdrenghea, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2005;
Mic dicționar etimologic de termeni medicali, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2005;
Electrocardiografie. Cazuri clinice, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2006; ediția a doua revizuită, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2008; ediția a treia, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2010 (în colaborare);
Semiologie medicală în 100 de imagini, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2007 (în colaborare);
Medicii și stresul ocupațional, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2007;
Recuperare și prevenție cardiovasculară, Cluj-Napoca, Clusium, 2008 (coautor);
Termeni medicali cu nume propriu. Dicționar de semne, simptome, sindroame, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2008;
Viața sexuală. Mic dicționar de termeni medicali, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2009;
Tulburările funcționale intestinale, sub redacția Dan L. Dumitrașcu, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2009 (în colaborare);
Scenarii clinice. Cardiologie, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2012 (în colaborare).
Semiologie. Teste, quizuri, scenarii, Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2015 (în colaborare cu Laura Nat).
Termeni medicali. Semne, simptome, sindroame cu nume propriu. Mic dicționar etimologic, Editura Școala Ardeleană, 2017
Stresul, boala mileniului 3?, Editura Școala Ardeleană, 2020
Doctorul de povești. Medicină și literatură, 2021.
Omniscop. Medicină și societate, 2023

Expoziții de grafică (personale și de grup)

Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca;
Salonul de iarnă al medicilor, Muzeul Național de Artă Cluj-Napoca;
Salonul de primăvară al scriitorilor
Galeriile de artă ale revistei Steaua.

Premii

Premiul I la al VI-lea Congres Național de Medicină Internă, cu participare internațională, Călimănești, 6-8 aprilie 2006, cu lucrarea Tromboza arterială – boală multifactorială (comunicare orală);
Premiul Octavian Fodor al UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, pentru cartea Recuperare și prevenție cardiovasculară, coord. Dumitru Zdrenghea (2008).

Afilieri

Membră a Uniunii Scriitorilor din România (din 2009);
Membră a Societății Române de Medicină Internă; a Societății Române de Semiologie; American Society of Echocardiography; American Psychosomatic Society; European Association of Echocardiography.

Bibliografie

Paula Romanescu, Între două altare, în ProSaeculum, nr. 4, 2006;
Valeriu Mihăilă, Totul despre patologia intestinală „sine materia”, în Viața medicală, nr. 30 (1020), 24 iulie 2009^{[nefuncțională]};
Rodica Marian, Povestirile lui Luigi Pirandello, în Tribuna, nr. 188, 2010;
Irina Petraș, Salonul de iarnă al medicilor, 1966-2009, album retrospectiv, în Clujul medical, vol. LXXXIII, 2010, nr. 2, p. 365-366;
Vlad Schlezak, Interview with the new president of the Romanian Doctor – Artists Society, aprilie 2010;
Iftimie Nesfântu, „Patul nutritiv” din care se naște performanța, în Viața medicală, nr. 4 (1150), februarie 2012 Arhivat în 18 martie 2012, la Wayback Machine.;
Dan L. Dumitrașcu, Fațetele multiple ale comunicării medicale, în Viața medicală, nr. 11 (1157), martie 2012 Arhivat în 5 martie 2016, la Wayback Machine.;
O. C. Pecican, Salonul medicilor plasticieni la 42 de ani, în Tribuna, nr. 245, 16-30 noiembrie 2012;
P. L., Exerciții de semiologie, în Viața medicală, nr. 36 (1390), 2016 Arhivat în 18 septembrie 2016, la Wayback Machine..
Mircea Popa, Laura Poantă, Doctorul de povești (în Făclia de Cluj, 16 oct. 2021)
Gheorghe Pârja, Stresul, personajul Laurei Poantă (în Graiul Maramureșului, 13 oct. 2021)
Doina Curticăpeanu, Triada conexiunilor (în Steaua nr. 10/2021)

Note

^ Profilul complex al Laurei Poantă este schițat elocvent de Paula Romanescu: „În viața artistică a Clujului, Laura Poantă (n. 1971) a devenit un nume de referință în artele plastice, lucrările sale (ulei, grafică, desen, gravură) fiind prezente într-un apreciabil număr de expoziții personale (Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”), la Saloanele de pictură ale medicilor clujeni și, deopotrivă, pe copertele a peste 150 de volume apărute la Editurile Dacia, Libra, Casa Cărții de Știință, Pallas Athena, Clusium, Editura Didactică și Pedagogică etc. […] La Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Sala Atelier, medicul Laura Poantă a venit la o nouă întâlnire cu publicul printr-o amplă Expoziție de desen și grafică în care, cu precădere, în joc de alb-negru, se alcătuiesc siluete de cai, ca pentru un zbor întrupat din dorul pământului de a fi mai lângă cer. Esențializate, simplificate până la ideea pură, desenele plasticienei par să recreeze o lume de simboluri în măsura să-i «vorbească» fiecăruia după cum îi e sufletul și gândul. [...] Multe din cărțile plecate în lume au, drept însemn pe copertă, câte una din lucrările sale – pașaport cu semn schimbat în care cuvântul devine imagine limpezită și limpezitoare de sensuri, dar și tablourile de mari dimensiuni – uleiuri reprezentând peisaje, naturi statice, flori – minuni care vin să se adauge corolei de minuni pe care Blaga, numind-o, ne-a și sugerat să n-o strivim, sporindu-i și tainele și tâlcul. Asta și face Laura Poantă – medic, pictor, grafician, ilustrator de carte și de tăceri cântând” (ProSaeculum, nr. 4, 2006).
^ Iată o cronică de întâmpinare semnată de criticul Rodica Marian la apariția volumului: „Întâlnirea cu un foarte mare scriitor, precum Pirandello, sub un aspect mai puțin cunoscut românilor, ca autor de povestiri, este firește un eveniment literar, mai ales pentru că această traducere a Laurei Poantă, din limba italiană, are o fluență și o plasticitate care lasă impresia unui text scris în românește. Este impresionantă, totodată, acribia traducătoarei care ține să adnoteze uneori valențele stilistice și semantice ale expresiilor din textul originar, precum sunt notele de la pagina 50. La fel de armonic integrate în atmosfera cărții sunt ilustrațiile și coperta volumului, semnate de traducătoarea Laura Poantă, care demonstrează încă o dată cât de talentată plasticiană este, fiecare desen al ei din carte chintesențializând dominanta simbolică a textului respectiv, într-o reciprocă, fericită, concelebrare a tulburătoarelor adevăruri interioare ale întâmplărilor ce definesc destinele eroilor, în același timp specifice, dar și etern omenești” (Tribuna, nr. 188, 2010).

Legături externe

Uniunea Scriitorilor, Filiala Cluj
Catedra de Semiologie de la Clinica Medicală II, Cluj-Napoca Arhivat în 19 aprilie 2021, la Wayback Machine.
Site-ul personal

[1] Profilul complex al Laurei Poantă este schițat elocvent de Paula Romanescu: „În viața artistică a Clujului, Laura Poantă (n. 1971) a devenit un nume de referință în artele plastice, lucrările sale (ulei, grafică, desen, gravură) fiind prezente într-un apreciabil număr de expoziții personale (Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”), la Saloanele de pictură ale medicilor clujeni și, deopotrivă, pe copertele a peste 150 de volume apărute la Editurile Dacia, Libra, Casa Cărții de Știință, Pallas Athena, Clusium, Editura Didactică și Pedagogică etc. […] La Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Sala Atelier, medicul Laura Poantă a venit la o nouă întâlnire cu publicul printr-o amplă Expoziție de desen și grafică în care, cu precădere, în joc de alb-negru, se alcătuiesc siluete de cai, ca pentru un zbor întrupat din dorul pământului de a fi mai lângă cer. Esențializate, simplificate până la ideea pură, desenele plasticienei par să recreeze o lume de simboluri în măsura să-i «vorbească» fiecăruia după cum îi e sufletul și gândul. [...] Multe din cărțile plecate în lume au, drept însemn pe copertă, câte una din lucrările sale – pașaport cu semn schimbat în care cuvântul devine imagine limpezită și limpezitoare de sensuri, dar și tablourile de mari dimensiuni – uleiuri reprezentând peisaje, naturi statice, flori – minuni care vin să se adauge corolei de minuni pe care Blaga, numind-o, ne-a și sugerat să n-o strivim, sporindu-i și tainele și tâlcul. Asta și face Laura Poantă – medic, pictor, grafician, ilustrator de carte și de tăceri cântând” (ProSaeculum, nr. 4, 2006).

[2] Iată o cronică de întâmpinare semnată de criticul Rodica Marian la apariția volumului: „Întâlnirea cu un foarte mare scriitor, precum Pirandello, sub un aspect mai puțin cunoscut românilor, ca autor de povestiri, este firește un eveniment literar, mai ales pentru că această traducere a Laurei Poantă, din limba italiană, are o fluență și o plasticitate care lasă impresia unui text scris în românește. Este impresionantă, totodată, acribia traducătoarei care ține să adnoteze uneori valențele stilistice și semantice ale expresiilor din textul originar, precum sunt notele de la pagina 50. La fel de armonic integrate în atmosfera cărții sunt ilustrațiile și coperta volumului, semnate de traducătoarea Laura Poantă, care demonstrează încă o dată cât de talentată plasticiană este, fiecare desen al ei din carte chintesențializând dominanta simbolică a textului respectiv, într-o reciprocă, fericită, concelebrare a tulburătoarelor adevăruri interioare ale întâmplărilor ce definesc destinele eroilor, în același timp specifice, dar și etern omenești” (Tribuna, nr. 188, 2010).

[1]

[2]