Lajos Csőgör
| Csőgör Lajos | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1] Sărmașu, Austro-Ungaria |
| Decedat | (99 de ani) Budapesta, Ungaria |
| Înmormântat | Budaörs |
| Căsătorit cu | Erzsébet Csőgör[*] |
| Copii | Enikő Csőgör[*] |
| Cetățenie | |
| Ocupație | scriitor autor de literatură medicală[*] dentist[*] |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Domeniu | medicină dentară |
| Cunoscut pentru | fondatorul și primul rector al UMF Târgu Mureș |
| Modifică date / text | |
Dr. Lajos Csőgör (n. 18 martie 1904, Sărmașu – d. 8 iulie 2003, Budapesta) a fost un medic dentist recunoscut în mod special pentru cărțile sale de specialitate, întemeietorul și primul rector al Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, deținătorul titlului doctor honoris causa al Universității din Szeged[3] și soțul psihologului Erzsébet Csőgör.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Csőgör a făcut studiile liceale în Colegiul Reformat din Aiud, apoi a urmat cursurile universitățiilor din Szeged și Cluj. În 1935 a devenit stomatolog în orașul Aiud, unde a condus cabinetul școlar. Din 1940 a condus lucrări practice la Universitatea din Cluj revenită din exil, iar în 1944 a devenit profesor universitar la Facultatea de Medicină Dentară din Cluj. A făcut parte dintre profesorii care au întemeiat în 1945 Universitatea Bolyai din Cluj, apoi în 1948 Institutul de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș. A ocupat funcția de rector de două ori între anii 1945-1949 și 1963-1967. Lajos Csőgör a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunea 1952-1957.[4]
Până în anul 1961, numărul personalului auxiliar stomatologic din Târgu Mureș a crescut la 96, incluzând tehnicienii dentari și asistenții. S-a dezvoltat o rețea de cabinete stomatologice care, pe lângă Clinica de Stomatologie din strada Dózsa György, cuprindea patru cabinete de întreprindere și unul policlinic. Serviciul de stomatologie pediatrică a fost reorganizat și extins, fiind introdus și sistemul de asistență stomatologică școlară. Profesorii Miklós Guzner și Lajos Csőgör considerau controalele stomatologice școlare, începute încă din clasa I, drept o măsură menită să îmbunătățească starea de sănătate orală a populației. Acest obiectiv a fost susținut și prin extinderea activității de ortodonție în cadrul Clinicii de Stomatologie.[5]
Întemeiarea Institutului de Medicină și Farmacie
[modificare | modificare sursă]În 1948, după reforma învățământului, a fost înființat Institutul Medico-Farmaceutic (în maghiară Orvosi és Gyógyszerészeti Intézet), un institut de sine stătător cu limba de predare maghiară, cu următoarele facultăți: medicină generală, pediatrie, igienă, stomatologie și farmacie. Primul rector al institului a fost Dr. Lajos Csőgör. În 1953 institutul a înființat grădina botanică, ca bază de învățământ pentru Facultatea de Farmacie. Între 1951-1958 a avut trei facultăți: medicină generală, pediatrie și farmacie. În anul 1958-1959 facultatea de pediatrie s-a transformat în secție, iar începând din anul 1960-1961 a funcționat din nou secția de stomatologie, care a fost transformată în facultate în anul universitar 1965-1966.
Secția de stomatologie în cadrul Institutului de Medicină - Farmaceutic a fost înființată în anul 1960, când au fost mutați studenții dentari maghiari din Cluj la Târgu Mureș. Cel mai deseamă reprezentat a secției, care a condus construirea structurii chiar de la începuturi a fost Lajos Csőgör. Începând cu anul universitar 1965 - 1966 secția de stomatologie a institutului a fost transformată în facultate, funcționând ca atare și astăzi. Facultatea de farmacie și-a încetat activitatea între 1986-1990.
Decorații
[modificare | modificare sursă]- Titlul de „Medic Emerit al Republicii Populare Romîne” (31 decembrie 1962) „pentru merite excepționale și realizări deosebite in domeniul ocrotirii sănătății oamenilor muncii”[6]
- Titlul de Erou al Muncii Socialiste și medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, [...] pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră”[7]
- Ordinul „23 August” clasa I (21 august 1979) „pentru contribuția deosebită adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, cu prilejul celei de-a 35-a aniversări a revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă”[8]
- Titlul de „Doctor Honoris Causa” (1985) conferit de Universitea de Medicină „Szent-Györgyi Albert” din Szeged[9]
- Distincția „Pro Cultura Hungarica” (3 iunie 1995), acordată cu ocazia aniversării a 50 de ani de la înființarea Universității Bolyai, în cadrul ședinței comemorative organizate Budapesta[9]
- Crucea de mijloc a Ordinului de Merit al Republicii Ungare(en)[traduceți] (23 octombrie 1995)
- Distincția „Pápai Páriz Ferenc” (2000), acordată de către Fundația „Pápai Páriz Ferenc” și de Secția de Medicină și Farmacie a Societății Muzeului Ardealean(hu)[traduceți][9]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Bibliothèque nationale de France. „Lajos Csőgör” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912.
- ↑ Bibliothèque nationale de France. „Lajos Csőgör” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ↑ Tudományegyetem, Szegedi (). „Szegedi Tudományegyetem | A Szegedi Tudományegyetem díszdoktorai”. u-szeged.hu. Accesat în .
- ↑ Toth, Imre; Vardy, Peter (). „In viata sunt lucruri care nu se fac si care se fac”. Humanitas Digital. Accesat în – via Google Books.
- ↑ Dudás, Mária Henrietta; Székely, Melinda; Kerekes-Máthé, Bernadette; Tüzes, László; Dudás, Csaba; Mártha, Krisztina (). „Miklós Guzner, Born 120 Years Ago: Commemorating a Versatile Career – A literature review”. Bulletin of Medical Sciences. 97 (1): 22–42. doi:10.2478/orvtudert-2024-0003.
- ↑ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 974 din 31 decembrie 1962 pentru conferirea titlului de „Medic Emerit al Republicii Populare Române” unor medici, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XII, nr. 1, 3 ianuarie 1963, p. 4.
- ↑ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 155 din 4 mai 1971 privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VII, nr. 56, Partea I, joi 6 mai 1971, p. 347.
- ↑ Decretul prezidențial nr. 262 din 21 august 1979 privind conferirea de distincții ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul XV, nr. 75, Partea I, luni 27 august 1979, p. 1.
- 1 2 3 Péter, Mihály; Péter H., Mária (). „Csőgör Lajos professzor életútja, tevékenysége és emlékezete (Viața, opera și comemorarea profesorului Csőgör Lajos)” (PDF). Orvostudományi Értesítő. 88 (2): 71–77.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Romániai magyar irodalmi lexikon : Szépirodalom, közírás, tudományos irodalom, művelődés I. (A–F). Redactor: Edgár Balogh, București, Editura Kriterion, 1981. Pentru ediția online din Biblioteca electronică Maghiară click aici.
- Imagini arhive despre dr. Lajos Csőgör în Fototeca Azopan
| Predecesor: - |
Rectorul Universității Bolyai 1945- 1948 |
Succesor: Edgár Balogh |
| Predecesor: - |
Rectorul Institutului de Medicină și Farmacie 1948 - 1949 |
Succesor: György Feszt |
| Predecesor: Tibor Andrásofszky |
Rectorul Institutului de Medicină și Farmacie 1964 - 1967 |
Succesor: György Puskás |
- Nașteri în 1904
- Nașteri pe 18 martie
- Decese în 2003
- Decese pe 8 iulie
- Stomatologi români
- Rectori
- Târgumureșeni
- Cadre didactice universitare ale Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș
- Profesori universitari români
- Deputați în Marea Adunare Națională
- Eroi ai Muncii Socialiste ai Republicii Socialiste România
- Decorați cu Ordinul 23 August
- Oameni din Sărmașu
