Krustkalnu dabas rezervats
| Krustkalnu rezervāts | |
 | |
  | |
| Poziția | Madonas novads[*] Letonia |
|---|---|
| Coordonate | 56°45′17″N 26°09′27″E / 56.7546°N 26.1576°E |
| Suprafață | 2.978 ha  |
| Înființare | |
| Cod Natura 2000 | LV0100400 |
Modifică date / text  | |
Krustkalnu dabas rezervats este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Letonia întinsă pe o suprafață de 2.978,59 ha, integral pe uscat.
Localizare[modificare | modificare sursă]
Centrul sitului Krustkalnu dabas rezervats este situat la coordonatele 56°45′17″N 26°09′27″E / 56.7546°N 26.1576°E.
Înființare[modificare | modificare sursă]
Situl Krustkalnu dabas rezervats a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în mai 2004[2] pentru a proteja 7 specii de plante și 44 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:
Biodiversitate[modificare | modificare sursă]
Situată în ecoregiunea boreală, aria protejată conține 24 de habitate naturale: Ape puternic oligomezotrofe cu vegetație bentonică cu Chara spp., Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Lacuri și iazuri distrofice naturale, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Pajiști fino-scandinave uscate până la mezice, bogate în specii de altitudine mică, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae), Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Pajiști aluvionare boreale nordice, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Turbării active, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Depresiuni pe substraturi de turbă de Rhynchosporion, Izvoare fino-scandinave și mlaștini produse de izvoare bogate în minerale, Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și specii de Caricion davallianae, Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), Mlaștini alcaline, Taiga vestică, Păduri caducifoliate bătrâne naturale hemiboreale fino-scandinave (Quercus, Tilia, Acer, Fraxinus sau Ulmus) bogate în specii epifite, Păduri fino-scandinave bogate în ierburi cu Picea abies, Păduri de conifere pe eskere fluvioglaciare sau legate la acestea, Păduri caducifoliate de mlaștină fino-scandinave, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Mlaștini împădurite.[4]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]
- plante (7): turiță (Agrimonia pilosa), Hamatocaulis vernicosus, curechi de munte (Ligularia sibirica), moșișoare (Liparis loeselii), dedițelul (Pulsatilla patens), ochii-șoricelului (Saxifraga hirculus), Thesium ebracteatum
- păsări (36): minunița (Aegolius funereus), pescăruș albastru (Alcedo atthis), gârliță mare (Anser albifrons), gâscă de semănătură (Anser fabalis), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), buhai de baltă (Botaurus stellaris), caprimulg (Caprimulgus europaeus), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), erete de stuf (Circus aeruginosus), cristeiul de câmp (Crex crex), Cygnus columbianus bewickii, lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), muscar (Ficedula parva), ciuvică (Glaucidium passerinum), cocor (Grus grus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), pescăruș râzător (Larus ridibundus), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), gușă albastră (Luscinia svecica), ferestraș mic (Mergus albellus), gaia neagră (Milvus migrans), viespar (Pernis apivorus), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), ciocănitoare verzuie (Picus canus), cresteț pestriț (Porzana porzana), chiră de baltă (Sterna hirundo), huhurezul mic (Strix uralensis), silvie porumbacă (Sylvia nisoria), cocoșul de mesteacăn (Tetrao tetrix tetrix)
- mamifere (1): vidră de râu (Lutra lutra)
- nevertebrate (5): Dytiscus latissimus, Graphoderus bilineatus, libelule (Leucorrhinia pectoralis), fluturele purpuriu (Lycaena dispar), Ophiogomphus cecilia
- pești (2): zvârluga (Cobitis taenia), cicar (Lampetra planeri)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 57 de specii de plante, 5 specii de păsări, 1 specie de amfibieni, 11 specii de mamifere, 28 de specii de nevertebrate.[3]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b https://likumi.lv/doc.php?id=192074
- ^ a b https://likumi.lv/doc.php?id=192074
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Krustkalnu dabas rezervats”. Accesat în .
- ^ a b „Krustkalnu dabas rezervats”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .
