Joseph Bertrand

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Joseph Bertrand
Bertrand.jpg
Date personale
Născut[1][2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Paris, Republica Franceză[7] Modificați la Wikidata
Decedat (78 de ani)[1][4] Modificați la Wikidata
Budapesta, Austro-Ungaria[8] Modificați la Wikidata
PărințiAlexandre Jacques François Bertrand[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriAlexandre Bertrand[*] Modificați la Wikidata
CopiiMarcel Bertrand[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of France.svg Franța Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
economist
profesor universitar Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materÉcole polytechnique
Lycée Saint-Louis[*]
Şcoala Naţională Superioară de Mine din Paris  Modificați la Wikidata
OrganizațieCollège de France[9]  Modificați la Wikidata
Influențat deCarl Friedrich Gauss  Modificați la Wikidata
PremiiLegiunea de Onoare în grad de Mare Ofițer[*]

Joseph Louis François Bertrand (n. 11 martie 1822 la Paris - d. 5 aprilie 1900 la Paris) a fost un matematician francez cunoscut pentru teorema potențialelor ce determină orbite închise. A avut și contribuții în teoria numerelor. L-a influențat pe Cebîșev.

Tatăl său a fost fizicianul Alexandre Jacques François Bertrand, iar arheologul Alexandre Bertrand i-a fost frate.

Biografie[modificare | modificare sursă]

De la tatăl său a învățat latina, iar unchiul său, Jean-Marie Duhamel, l-a inițiat în tainele geometriei. În 1839 a intrat la Școala Politehnică audiind cursurile lui Joseph Louis Gay-Lussac, Saint Marie Gerardin, Lermemier și devine inginer.

În 1846, părăsește această carieră și se dedică matematicii. Intră ca profesor la Școala Normală și apoi la Școala Politehnică. În 1862, devine succesorul lui Jean-Baptiste Biot la Collège de France. În 1856 devine membru al Academiei Franceze, iar în 1874 secretar permanent al Academiei de Științe, funcție pe care deținut-o tot restul vieții.

Contribuții[modificare | modificare sursă]

Activitatea lui Bertrand se remarcă prin lucrările de istoria matematicii. De asemenea, are contribuții în domeniul geometriei diferențiale, teoriei probabilităților și astrodinamicii (teorema lui Bertrand).

În 1841, s-a ocupat de problema integrabilității. În 1842, a găsit o demonstrație mai bună pentru aplicarea metodei multiplicatorului lui Euler în problemele izoperimetrice. A studiat convergența seriilor logaritmice (seria lui Bertrand). În teoria numerelor, a enunțat postulatul care îi poartă numele (Postulatul lui Bertrand).

Opere[modificare | modificare sursă]

Bertrand a descris biografiile și activitatea altor 19 matematicieni. Lucrările sale au constituit preocuparea matematicienilor români: Radu Roșca, Dimitrie Pompeiu, Tiberiu Popovici și alții.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Joseph Bertrand”, data.bnf.fr, accesat în  
  2. ^ MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  3. ^ Baza de date Léonore, accesat în  
  4. ^ a b Comité des travaux historiques et scientifiques, accesat în  
  5. ^ SNAC, accesat în  
  6. ^ Find a Grave, accesat în  
  7. ^ http://www.britannica.com/EBchecked/topic/62864/Joseph-Bertrand  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ http://statprob.com/encyclopedia/JosephBERTRAND.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ^ Lista profesorilor de la Collège de France (PDF) 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]