Joseph Bertrand

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Joseph Bertrand
Bertrand.jpg
Date personale
Născut[2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Paris, Franța Modificați la Wikidata
Decedat (78 de ani)[2][6] Modificați la Wikidata
Paris, Franța Modificați la Wikidata
Părinți Alexandre Bertrand[*][[Alexandre Bertrand (French physician and mesmerist)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și surori Alexandre Bertrand[*][[Alexandre Bertrand (French archaeologist)|​]] Modificați la Wikidata
Copii Marcel Alexandre Bertrand[*][[Marcel Alexandre Bertrand (1847-1907, French geologist)|​]] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of France (1794–1815, 1830–1958).svg Franța Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
economist
profesor[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materÉcole polytechnique
lycée Saint-Louis[*][[lycée Saint-Louis (post-secondary school in Paris)|​]]
Şcoala Naţională Superioară de Mine din Paris  Modificați la Wikidata
OrganizațieCollège de France[1]
lycée Saint-Louis[*][[lycée Saint-Louis (post-secondary school in Paris)|​]]
École Normale Supérieure  Modificați la Wikidata
Influențat deCarl Friedrich Gauss  Modificați la Wikidata
PremiiLegiunea de Onoare în grad de Mare Ofițer[*]
membru străin al Royal Society[*]

Joseph Louis François Bertrand (n. 11 martie 1822 la Paris - d. 5 aprilie 1900 la Paris) a fost un matematician francez cunoscut pentru teorema potențialelor ce determină orbite închise. A avut și contribuții în teoria numerelor. L-a influențat pe Cebîșev.

Tatăl său a fost fizicianul Alexandre Jacques François Bertrand, iar arheologul Alexandre Bertrand i-a fost frate.

Biografie[modificare | modificare sursă]

De la tatăl său a învățat latina, iar unchiul său, Jean-Marie Duhamel, l-a inițiat în tainele geometriei. În 1839 a intrat la Școala Politehnică audiind cursurile lui Joseph Louis Gay-Lussac, Saint Marie Gerardin, Lermemier și devine inginer.

În 1846, părăsește această carieră și se dedică matematicii. Intră ca profesor la Școala Normală și apoi la Școala Politehnică. În 1862, devine succesorul lui Jean-Baptiste Biot la Collège de France. În 1856 devine membru al Academiei Franceze, iar în 1874 secretar permanent al Academiei de Științe, funcție pe care deținut-o tot restul vieții.

Contribuții[modificare | modificare sursă]

Activitatea lui Bertrand se remarcă prin lucrările de istoria matematicii. De asemenea, are contribuții în domeniul geometriei diferențiale, teoriei probabilităților și astrodinamicii (teorema lui Bertrand).

În 1841, s-a ocupat de problema integrabilității. În 1842, a găsit o demonstrație mai bună pentru aplicarea metodei multiplicatorului lui Euler în problemele izoperimetrice. A studiat convergența seriilor logaritmice (seria lui Bertrand). În teoria numerelor, a enunțat postulatul care îi poartă numele (Postulatul lui Bertrand).

Opere[modificare | modificare sursă]

Bertrand a descris biografiile și activitatea altor 19 matematicieni. Lucrările sale au constituit preocuparea matematicienilor români: Radu Roșca, Dimitrie Pompeiu, Tiberiu Popovici și alții.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lista profesorilor de la Collège de France (PDF) 
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  4. ^ Joseph Louis François Bertrand, Baza de date Léonore, accesat în  
  5. ^ Joseph Louis François Bertrand, SNAC, accesat în  
  6. ^ Joseph Louis François Bertrand, annuaire prosopographique: la France savante, accesat în  

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]