Sari la conținut

Jan Ingenhousz

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jan Ingenhousz
Date personale
Născut[1][2][3] Modificați la Wikidata
Breda, Țările de Jos Modificați la Wikidata
Decedat (68 de ani)[1][3][4][5][2] Modificați la Wikidata
Bowood House⁠(d), Anglia, Regatul Marii Britanii Modificați la Wikidata
Ocupațiebotanist[*]
medic
fizician
fiziolog[*]
chimist
biolog Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuBreda  Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea din Leiden
Universitatea Catolică din Louvain
Oude Universiteit Leuven[*][[Oude Universiteit Leuven (university in Leuven (Louvain) (founded 1425 - closed 1797))|​]]  Modificați la Wikidata
Influențat dePieter van Musschenbroek  Modificați la Wikidata
PremiiMembru al Societății Regale[*]
Royal Society Bakerian Medal[*][[Royal Society Bakerian Medal (English award in physical sciences)|​]]  Modificați la Wikidata

Jan Ingenhousz (n. , Breda, Țările de Jos – d. , Bowood House⁠(d), Anglia, Regatul Marii Britanii) a fost un biolog, chimist și fiziolog neerlandez.

Este cunoscut pentru descoperirea fotosintezei și pentru faptul că a demonstrat că lumina este esențială la plante în procesul absorbției de dioxid de carbon și eliberarea de oxigen. A descoperit de asemenea că plantele, la fel ca animalele, au respirație la nivel celular.

La 16 ani era deja student la Leuven, la cea mai importantă universitate din Belgia, pe care a absolvit-o în 1753. Doi ani mai târziu, se întoarce în orașul natal, Breda, unde începe să activeze ca medic.

Mai târziu merge la specializare în Anglia pentru a studia tehnica de imunizare împotriva variolei.

A fost consilier și medic personal al împărătesei Austriei, Maria Terezia. În 1768 a reușit să inoculeze membrii familiei de Habsburg împotriva variolei și ulterior și familia regelui George al III-lea.

În Anglia, Jan Ingenhousz i-a cunoscut pe Benjamin Franklin, Henry Cavendish și Joseph Priestley. A continuat cercetările lui Priestley privind schimbul de gaze dintre plante și mediu și a remarcat (în 1779) că, în prezența luminii, partea verde a plantei eliberează niște bule de gaz, fenomen care nu mai are loc în întuneric. A demonstrat că este vorba de oxigen, iar fenomenul a fost ulterior denumit fotosinteză (de către Charles Reid Barnes în 1893[6]).

  1. ^ a b Jan Ingenhousz, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  2. ^ a b Johannes Ingenhousz, Biografisch Portaal, accesat în  
  3. ^ a b Jan Ingenhousz, SNAC, accesat în  
  4. ^ Jan Ingenhousz (Ingen-Housz), Opća i nacionalna enciklopedija 
  5. ^ Johannes Ingen-Housz, Gran Enciclopèdia Catalana 
  6. ^ "History of the word photosynthesis and evolution of its definition"

Legături externe

[modificare | modificare sursă]