Izvoarele din satul Nișcani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Izvoarele din satul Nișcani
Categoria III IUCN (Monument al naturii)

Izvorul nr. 2
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Raionul Călărași
Republica Moldova
Coordonate47°16′27″N 28°20′40″E ({{PAGENAME}}) / 47.274274°N 28.344571°E
Suprafață1 ha  Modificați la Wikidata

Izvoarele din satul Nișcani sunt un monument al naturii de tip hidrologic în raionul Călărași, Republica Moldova. Obiectul protejat este compus din două izvoare: unul amplasat pe un deal din preajma satului Nișcani, iar al doilea în satul propriu-zis.[1] Împreună, ele ocupă o suprafață de 1 ha,[2] sau 0,6 ha conform unor aprecieri recente.[1] Deținătorul funciar este Primăria satului Nișcani.[1]

Descriere[modificare | modificare sursă]

Izvorul nr. 1 este amplasat la circa 700 m nord de sat, pe deal. Pentru colectarea apei a fost săpată o fântână de beton, acoperită cu capac metalic securizat cu un lacăt. Izvorul nr. 2 se află în grădina unui sătean, unde este amenajat cu un colector cu pereți de piatră, la fel acoperit cu capac de metal. Apa se scurge printr-o țeavă spre o construcție pe marginea drumului, acoperită, în care se află un uluc.[1]

Suprafața atribuită izvoarelor nr. 1 și nr. 2 este de 0,39 ha și respectiv 0,21 ha.[1]

Ambele izvoare sunt cu apă rece, oligominerale după gradul de mineralizare și descendente de terasă din punct de vedere geologic. Compoziția chimică este diferită: izvorul nr. 1 are apă hidrocarbonată–calciu-magnezică (HCO3; Ca – Mg), iar izvorul nr. 2 apă hidrocarbonată–calcică (HCO3; Ca). Apa este potabilă, fără miros, incoloră, neutră, cu duritate și mineralizare medie, nepoluată cu nitrați. Cifre detaliate privind particularitățile chimice sunt prezentate în tabelul de mai jos:[1]

Indici Parametri
Izvorul nr. 1 Izvorul nr. 2
pH 7,5 7,3
poluare cu nitrați 26 mg/l (0,52 CMA) 15 mg/l (0,3 CMA)

CMA – concentrația maxim admisă

Statut de protecție[modificare | modificare sursă]

Izvoarele se află sub protecția statului conform Legii nr. 1538 din 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, în anexele căreia se regăsesc sub denumirea „Izvoarele nr. 1 și nr. 2 din satul Nișcani”.[2] În același document se atestă că monumentul natural se afla în proprietatea Întreprinderii Agricole „Nișcani”,[2] dar între timp acesta a trecut la balanța Primăriei satului Nișcani.[1]

Izvoarele sunt obiecte hidrologice de valoare națională. Au un debit mare (18 l/min la izvorul nr. 1) și foarte mare (60 l/min la izvorul nr. 2). Sunt principala sursă de apă pentru locuitorii a două mahalale din Nișcani.[1]

Impactul antropic este redus: izvorul nr. 1 este înconjurat de plantații de viță-de-vie, iar izvorul nr. 2 este situat pe marginea unui drum de țară, în imediata proximitate a unor gospodării țărănești, Este recomandată instalarea unor panouri informative lângă ambele surse de apă.[1]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Izvorul nr. 1[modificare | modificare sursă]

fără imagini

Izvorul nr. 2[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h i Postolache et al. 2016, p. 149.
  2. ^ a b c „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Postolache, Gheorghe; David, Anatolie; Pascari, Viorica; Nicora, Igor (). Ariile protejate din Moldova. Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Ecologie și Geografie, Institutul de Zoologie et al. Vol. 1: Monumente ale naturii: geologice, paleontologice, hidrologice, pedologice. Știința. p. 149. ISBN 978-9975-85-058-2. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]