Ionel Lupu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ionel Lupu (al treilea de la stânga), alături de Mandache Leocov și Liviu Antonesei. Aniversarea celui de-al treilea tratament dendrologic al Teiului lui Eminescu (iunie 2014).

Ionel Lupu (n. 1934, satul Ciohorăni, județul Iași - d. 5 august 2016, Iași) a fost un dendrolog român, director adjunct al Grădinii Botanice din Iași, responsabil pentru crearea sectorului dendrologic al instituției universitare ieșene.

Inginer silvic și doctor în geo-botanică, Președinte al Asociației Dendro-Ornamentale ”Anastasie Fătu” și membru al Grupului Academic din Iași, Lupu a devenit ulterior pensionării o personalitate marcantă pentru acțiunile de protejare a mediului din România. Acțiunile sale au contribuit la câștigarea unor distincții publice, precum Premiul Oamenii Timpului (editia 2014), Premiul pentru IMPACT și Premiul al II-lea la secțiunea 'Comportament civic și participare publică' (Gala Societății Civile, 2015). [1][2][3][4][5][6][7][8]

Biografie și parcurs profesional[modificare | modificare sursă]

Ionel Lupu s-a născut în satul Ciohorăni, Miroslovești, județul Iași. În urma absolvirii Facultatății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov și după șapte ani petrecuți la Ocolul Silvic Pașcani, a fost repartizat, in urma unui concurs, la Sectorul Dendrologic al Grădinii Botanice din Iași (15 august 1967).[4] Deși familia l-ar fi îndrumat spre un parcurs profesional diferit (în medicină sau avocatură), Lupu își amintește de vocația sa timpurie pentru arboricultură, la fel cum își amintește și de finalizarea studiilor în Brașov cu "lacrimi in ochi. Mi-a parut rau ca n-am ramas repetent un an, ca sa mai prelungesc perioada aceea".[4]

De-a lungul carierei sale în cadrul Grădinii Botanice din Iași, Lupu s-a ocupat de sectorul dendrologic într-o perioadă în care instituția universitară ieșeană gestiona un teren în mare parte viran: "avea un aspect de ... maidan. Erau vreo doua mii de lacasuri individuale de tragere, folosite de unitatile militare din Iasi. A fost nevoie de multa munca, dar Universitatea a trimis un buldozer sa niveleze terenul ... In mijlocul sectorului dendrologic a existat o ferma zootehnica, iar in extremitatea sudica, bucati de pamint ars aminteau de o veche fabrica de caramida".[4] Prin urmare, Lupu a fost responsabil de numeroasele plantatii noi de tei, carpen, fag, stejar, plop tremurator si paltin, originare de pe dealul Repedea, de la Poieni, din Codrii Pașcanilor, din comuna Sirețel, dar si folosind seminte de arbori exotici furnizate de cele peste 500 de gradini botanice din lume cu care instituția ieșeană a colaborat.[4] De asemenea, Lupu a publicat (1988), altături de Mandache Leocov, Emilian Țopa, Ion Sârbu, Rodica Rugină și Corneliu Tăbăcaru, lucrarea de referință 'Ghidul Grădinii Botanice', contribuind la lărgirea sferei de relații a instituției universitare cu alte grădini botanice din lume. Responsabil cu plantarea a peste 10.000 de arbori, botanistul își aduce aminte de câteva exemplare remarcabile, printre care un plop eurasiatic care în 35 de ani s-a dezvoltat accelerat, producând o tulpină groasă cât a unuia de 70 de ani, sau de un stejar spaniol – Quercus iberica – care într-un an "a rodit cam jumatate de kilogram de ghindă. Am dat citeva semințe la catalogul Gradinii Botanice, pentru a fi trimise la alte gradini".[4]

Astăzi, Grădina Botanică din Iași acoperă o suprafață de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari din Europa.


Implicare civică[modificare | modificare sursă]

Ulterior pensionării, în calitate de Președinte al Asociației Dendro-Ornamentale "Anastasie Fătu" din Iași, Lupu a inițiat o serie de proiecte importante, printre care inventarierea arborilor monument din regiunea Moldovei (în colaborare cu Agenția pentru Protecția Mediului, Iași),[2] organizarea celui de-al treilea tratament dendrologic al Teiului lui Eminescu,[9] tratarea ansamblului de arbori monument "Plopii fără Soț",[5] sau editarea unui regulament științific pentru îngrijirea corectă a arborilor urbani din România.[10][11][12] De asemenea, în calitate de membru al Grupului Academic din Iași [13] și colaborator al grupului de inițiativă civică "Iașul Iubește Teii" [14], Lupu a elaborat o serie de rapoarte științifice independente, abordând critic o serie de proiecte ale municipalității din Iași, precum tăierea teilor de pe Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt (februarie 2013),[2][15] proiectul parcării subterane de la Teatrul Național din Iași,[1] sau marcarea silvică a sute de arbori în cartierul Copou și Parcul Expoziției din Iași.[16] De asemenea, Lupu este unul dintre inițiatorii proiectului de replantare a teilor pe Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt din Iași,[17] propunere supusă ulterior de Primăria din Iași unei consultări publice extraordinare, unde 93.66 % (13,347) din voturile exprimate au fost în favoarea proiectului.[18][19]

Ionel Lupu a fost descris ca ”sufletul” mișcărilor civice dedicate apărării mediului și patrimoniului natural din Iași, fiind considerat unul dintre dintre „puținii experți reputabili din România care a fundamentat științific numeroasele studii și evaluări dendro-biologice care au fost cruciale” pentru atingerea scopurilor celor mai importante proiecte ale societatății civile ieșene în perioada 2013-2016. [20]

Distincții[modificare | modificare sursă]

Activitățile de voluntariat științific ale lui Lupu, realizate în colaborare cu Grupul Academic din Iași și grupul de inițiativă civică 'Iasul iubeste teii' au contribuit la castigarea unui număr de premii și distincții civice care ulterior i-au fost dedicate, [21] printre care Premiul Oamenii Timpului (editia 2014), Premiul pentru IMPACT și Premiul al II-lea la secțiunea 'Comportament civic și participare publică', utlimele două în cadrul celei de-a XIII-a ediții a Galei Societății Civile (2015).[14]. De asemenea, Ionel Lupu a fost declarat cetățean de onoare al comunei Miroslovești din județul Iași. [22]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Parcarea subterană de sub parcul din fața Teatrului Național din Iași are, oficial, acord de mediu. Ce spun experții independenți”, Ro, accesat în  
  2. ^ a b c „Ing. dr. Ionel Lupu - Presedintele Asociației Dendro-Ornamentale "Anastasie Fătu", Iasi.”, Grupul Academic din Iasi, accesat în  
  3. ^ „Iasul in Direct - Nu taiati copacii in Copou!”, Https://stiri.telem.ro, accesat în   Legătură externa în |newspaper= (ajutor)
  4. ^ a b c d e f „Bucuria naturii, o munca de 45 de ani”, Evenimentul, , accesat în  
  5. ^ a b „Soarta arborilor din Copou și a Plopilor fără soț a fost decisă astăzi”, Digi24.ro, accesat în  
  6. ^ „O ciupercă distruge copacii din Iași”, Digi24.ro, accesat în  
  7. ^ Gabriela Toma (), "Masacrul" s-a extins in tot Iasul”, Ziarul de Iași, accesat în  
  8. ^ Cezar Pădurariu (), „Teiul lui Eminescu, în pericol de moarte. Arborele-simbol al Iașiului are nevoie urgentă de tratament, iar specialiștii îi dau ultimatum primarului Nichita”, Adevărul, accesat în  
  9. ^ Informare privitoare la starea fito-sanitară a Teiului lui Eminescu și a tratamentului aplicat la data de 14.06.2014, Asociatia Dendro-Ornamentală "Anastasie Fătu" Iași
  10. ^ „Instructiuni de ingrijire a arborilor urbani: Regulament pentru ingrijirea arborilor urbani / Regulament de 'toaletare' a arborilor urbani”, Regulament-toaletare-arbori.blogspot.ro, accesat în  
  11. ^ Lidia Melinte (), „Copacii mutilați - "decorul" groazei marelui oraș”, Epoch Times România, accesat în  
  12. ^ „Observatorul Urban Bucuresti - Toaletare extremă în Cișmigiu”, Observatorulurban.ro, accesat în  
  13. ^ Grupul Academic din Iași. Listă completă de semnatari., accesat în  
  14. ^ a b „Despre noi”, Iasul Iubeste Teii. Pagina oficiala. date=, accesat în  
  15. ^ Cezar Pădurariu (), „Primăria Iași, desființată pentru masacrul arborilor din centrul orașului. „Abia 500 de salcâmi japonezi pot egala performanța ecologică a unui singur tei"”, Adevărul  Text "http://adevarul.ro/locale/iasi/salcami-japonezi-1_51a61d60c7b855ff563a6dad/index.html" ignorat (ajutor);
  16. ^ Raportul specialiștilor infirmă Primăria Iași. Doar 45 din cei 253 de arbori marcați în Parcul Expoziției trebuie tăiați | România curată
  17. ^ http://www.ziaruldeiasi.ro/data/_editor/Proiect%20Replantare%20Tei%20-%20Final%20-%202015%20-%20Versiune%20Publica%20.pdf}
  18. ^ „IMAGINI: Ieșenii au decis! Vor tei pe Pietonal. 13.347 voturi favorabile (UPDATE)”, Ziarul de Iași, , accesat în  
  19. ^ „IMAGINI: Ieșeni, dacă vreți REPLANTAREA TEILOR, mergeți la centrele de cartier!”, Ziarul de Iași, , accesat în  
  20. ^ https://antoneseiliviu.wordpress.com/2016/08/06/rip-ionel-lupu/ Preluare după necrologul eliberat de Grupul Academic din Iași, disponibil la http://impotriva.blogspot.co.uk/2015/08/replantarea-teilor-in-iasi.html (accesat 12 septembrie 2016).
  21. ^ Conform necrologului eliberat de Grupul Academic din Iași, disponibil la http://impotriva.blogspot.co.uk/2015/08/replantarea-teilor-in-iasi.html (9 august 2016) (accesat 12 septembrie 2016).
  22. ^ Dl. dr. ing. IONEL LUPU a plecat la Eminescu, să-i dea seama de starea teiului și a plopilor fără soț/ Revista Armonii Culturale, Autor: Gheorghe Palrea. ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Anul V, Ediția 2015: 6 august 2016