Istoria teilor în Iași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Teiul lui Eminescu (iunie 2014)
Aliniament de tei pe bulvardul Carol I, lângă Parcul Copou

Istoria teilor în Iași se leagă de o serie de fapte și evenimente notabile care au consolidat valoarea culturală simbolică a acestui tip de arbore în Iași. Între mijlocul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XXI-lea, teiul a devenit unul dintre simbolurile culturale informale ale capitalei Moldovei, proces consolidat de existența Teiului lui Eminescu în Parcul Copou, precum și de tăierea controversată, în februarie 2013, respectiv de replantarea, în urma unei consultări populare în noiembrie 2015, a unui întreg aliniament de tei în centrul orașului. [1] [2] [3]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Secolele al XIX-lea si al XX-lea[modificare | modificare sursă]

Teiul lui Eminescu (imagine de arhivă)

Mai multe documente de arhivă atestă continuitatea plantațiilor de tei în Iași. În anul 1855, de exemplu, se consemnase deja faptul că teii din Grădina Copou erau mari. În același an, șeful statului major al armatei solicita Departamentului Lucrărilor Publice recoltarea florilor de tei din oraș pentru nevoile spitalelor militare. [4] În 1864, grădinarul Grădinii Copou solicita într-un raport oficial în jur de 5.500 de copaci, inclusiv 400 de tei, la o înălțime de minim doi stânjeni (circa 4,5 m). [5] În 1856, arhitecul peisagist al capitalei Moldovei solicita alți 600 de tei, dintre care 200 exemplare mari și 400 exemplare mici, pentru nevoile de dezvoltare ale orașului. [6]. În anul 1875, se consemnează transplantarea a circa 700 de tei din Pădurea Bârnova și plantarea lor pe Bulevardul Copou din Iași. [7]. În 1907, grădinarul-șef al orașului înregistrează faptul că pe arterele Carol, Ștefan cel Mare, în fața palatului primăriei, pe strada Golia și în fața Bisericii Catolice sunt plantați exclusiv tei. [8]

În perioada comunistă, plantațiile de tei sunt înnoite și întreținute, atât în aliniamentele stradale, cât și în parcuri. Dezvoltarea sectorului dendrologic al Grădinii Botanice din Iași a presupus, de asemenea, înființarea a noi plantații de tei[9] (precum Tilia tomentosa, Tilia platyphyllos și hibrizi), proiect gestionat de botanistul ieșean Ionel Lupu. De asemenea, Mandache Leocov a reușit să atenueze efectele ecologice distructive ale procesului de sistematizare urbană comunistă, care în anii '80 presupunea tăierea a sute de tei pentru modernizarea căii de rulare a tramvaielor pe bulevardul Copou; arborii au fost salvați prin deplasarea bordurilor be ambele părți ale străzii cu jumătate de metru. [10]

Prezent[modificare | modificare sursă]

Majoritatea zonelor din Iași includ aliniamente sau plantații masive de tei. Sute de astfel de arbori articulează axa culturată a orașului, pornind dinspre Aleea Sadoveanu și bulevardul Carol I, coborând spre bulevardul și pietonalul central Ștefan cel Mare și Sfânt, apoi continuând pe strada Palat. Plantații notabile de tei se găsesc și pe strada Păcurari, bulevardul Independenței, în zona Tudor Vladimirescu, dar și pe străzi periferice precum șoseaua Arcu, sau în spații verzi mai mari precum Parcul Copou (care adăpostește circa 1.000 de tei argintii) sau Parcul Expoziției. [11]

Controverse[modificare | modificare sursă]

Incidentul tăierii teilor (februarie 2013)[modificare | modificare sursă]

În februarie 2013, primarul Iașiului Gheorghe Nichita a devenit notoriu pe plan național și a pierdut capital politic atunci când, alături de vice-primarul Mihai Chirica, a dispus tăierea alinimentului de tei din centrul orașului (Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt) și înlocuirea acestora cu arbuști japonezi pitici (Sophora japonica "Pendula"). Acțiunile primăriei au determinat ample mișcări civice de protest, atât locale, cât și naționale, numeroși intelectuali și persoane publice din România acuzând administrația locală de incompetență și solicitând replantarea teilor în centrul orașului. [12] [13] [14] [15] Primăria ieșeană a justificat tăierile invocând în principal lipsa de vizibilitate a monumentelor istorice din zonă și a apărat noile planuri peisagistice: "Statuia Fecioarei Maria cu pruncul în brațe stă pe fațada clădirii (Catedralei Metropolitane din Iași) de zeci de ani și nu a fost văzută de nimeni. [...] Pentru viitor nu merită teiul, pentru că oricât de mult l-ai controla în coroană, teiul tot un băț aruncat în cer va ajunge" [16], afirma Mihai Chirica in februarie 2013.

Replantarea teilor (noiembrie 2015)[modificare | modificare sursă]

În urma suspendării lui Gheorghe Nichita din funcția de primar, campaniile civice pentru replantarea teilor au continuat până în august 2015, când reprezentanți ai societății civile au predat primarului interimar, Mihai Chirica, un proiect complet pentru replantarea teilor pe tronsonul pietonal și în zonele conexe ale Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt. Proiectul, editat de Grupul Academic din Iași [17] în colaborare cu Asociatia Dendro-Ornamentală "Anastasie Fătu" din Iași, Grupul de inițiativă civică "Iasul Iubeste Teii" și "Centrul de resurse pentru participare publică" (CeRe) București, [18] [19] a primit sprijinul unor importante personalități naționale din domeniul arhitecturii și urbanismului [20], fiind supus de primărie unei consultări populare extraordinare (25 august - 25 septembrie 2015). În urma acesteia, 13.347 de ieșeni (93.7% din totalul voturilor) și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă. În noiembrie 2015, primăria a dat curs proiectului, plantând 110 tei argintii (Tilia tomentosa) în locul salcâmilor japonezi pitici, aceștia din urmă fiind transplantați în alte zone ale orașului. Replantarea teilor a fost descrisă ca un simbol și o victorie istorică pentru societatea civilă din Iași. [1] [21]

Starea generală a plantațiilor actuale[modificare | modificare sursă]

Valoarea ecologică[modificare | modificare sursă]

Valoarea ecologică a teilor din Iași este notabilă: "la 50 de ani, teiul (argintiu) încă manifestă o creștere activă, realizează anual un număr de peste 300.000 de frunze, însumând o suprafață verde de aproximativ 600 mp. Într-o zi de vară, acest tei mediu poate filtra 4.000-5.000 mc de aer, din care consumă aproximativ 9 kg dioxid de carbon și produce 6-7 kg oxigen. Sub coroana teiului temperatura aerului este mai mică cu 3-4 grade C, datorită albedoului de 20% al frunzișul (acesta reflectă o parte din radiația solară), iar aerul este mai umed, datorită transpirației arborelui. Cele 300.000 de frunze tomentoase, cu peri stelați, inclusiv pe pețiol, pot reține cantități importante de praf, care apoi este spălat de ploi și ajunge pe sol. În privința acestei însușiri, teiul este pe locul 3, după stejar și ulm." [22] De asemenea, teii amit fitocide, substanțe organice complexe de autoapărare împotriva microorganismelor și a insectelor, care distrug inclusiv bacilul tuberculozei, agentul dizenteriei și al unor afecțiuni pulmonare. [23]

Plantațiile masive de tei ale orașului, precum cele din Parcul Copou sau Parcul Expozoției, pe lângă creșterea umidității relative a aerului înconjurător, influențează favorabil și microclimatul urban în general poluat [24] al orașului Iași, stimulând schiimburilor de aer și dispersând particulele în suspensie. [11] Totodată, vegetația are un rol pedogenetic important, regenerând și fertilizând solul. Pe lângă aportul de materie organică, rădăcinile arborilor contribuie la creșterea porozității acestuia, la măririrea capacității de sedimentare și filtrare a solului, precum și la creșterea biodiversității și a retenției hidrice a terenului. [11]

Agresiuni antropice[modificare | modificare sursă]

Teiul lui Eminescu, Iaşi (decembrie 2012)
Tei uscat în urma retezării coroanei, Iaşi (septembrie 2013)

Activiști și experți în domeniu au atras atenția că, în perioada 2009-2013, întregul fond arboricol ieșean, inclusiv aliniamentele de tei (Bd. Carol I, Str. Păcurari ș.a.), au fost afectate de ceea ce aceștia au descris ca "toaletări abuzive" [25] [26]: "retezarea anuală a coronamentului arborilor urbani, cu păstrarea trunchiului și a părților bazale ale ramurilor inferioare, este o practică populară, însă nejustificată și extrem de dăunătoare". Reducerea drastică a duratei de viață a arborilor, unii dintre ei seculari, s-a reflectat în numeroase acțiuni ulterioare de tăiere a copacilor care, în urma "toaletărilor", s-au uscat. [27] [25] Această problemă, recurentă la nivel național, a determinat societatea civilă din Iași să elaboreze, în colaborare cu experți locali și cu Academia Română, un regulament științific pentru îngrijirea arborilor urbani din România. [28]

Exemplare notabile[modificare | modificare sursă]

Teiul lui Eminescu este un exemplar semimilenar de Tilia tomentosa, situat în Parcul Copou din Iași.

În același parc, în apropierea muzeului "Mihai Eminescu", se găsește Teiul Haiducilor, un alt arbore multisecular, cu o vârstă de circa 460 de ani. [11]

Teiul hibrid din Bârnova este un tei hibrid natural, Tilia x haynaldiana Simk. (T. platyphyllos x T. tomentosa), cu o vârstă de aproximativ 660 de ani, aflat la 10 km sud-est de Iași, în apropiere de mănăstirea Bârnova ("Arborele Anului" în 2011). [29]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Jurnalul regional TVR Iași. 'Avem tei argintii'. Disponibil la https://www.youtube.com/watch?v=uSvtDH9KmNo, accesat la 18 mai 2016
  2. ^ Protest in Iasi ca teii din centrul orasului sa nu fie taiati. Autoritatile aduc salcami japonezi”, Pro TV, 11 februarie 2013, http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/protest-in-iasi-pentru-ca-teiul-lui-eminescu-sa-nu-fie-taiat-autoritatile-vor-aduce-salcami-japonezi.html, accesat la 18 mai 2016 
  3. ^ Teii lui Eminescu, replantati la Iasi in urma unui referendum. Ce se va intampla cu salcamii care le luasera locul”, Pro TV, 26 septembrie 2015, http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/teii-lui-eminescu-replantati-la-iasi-in-urma-unui-referendum-ce-se-va-intampla-cu-salcamii-care-le-luasera-locul.html, accesat la 18 mai 2016 
  4. ^ Arhivele Naționale Iași, Ministerul Lucrărilor Publice, dosar 447/1852, f. 246 – anul 1855
  5. ^ Arhivele Naționale Iași, Eforia Iași, dosar 30/1846, f. 34 v. - 6 septembrie 1864:
  6. ^ Arhivele Naționale Iași, Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 2165, f. 251, 252 – 26 august 1856
  7. ^ Arhivele Naționale Iași, Primăria Iași, dosar 24/1875, f. 150 – anul 1875
  8. ^ Arhivele Naționale Iași, Primăria Iași, dosar 121/1907, f. 251 – anul 1907
  9. ^ Bucuria naturii, o munca de 45 de ani”, Evenimentul, 29 iunie 2002, http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri-2/Reporter/bucuria-naturii-o-munca-de-45-de-ani--60857.html, accesat la 3 septembrie 2015 
  10. ^ Mandache Leucov. Reportaj, seria Cei mai frumosi romani, ziarul Adevarul.
  11. ^ a b c d Ionel Lupu. Parcul Copou: Studiu Dendrologic. Cu note consultative privitoare la proiectul edilitar de "Reabilitare si Restaurare a Gradinii Copou din Municipiul Iasi". Septembrie-noiembrie 2014. Manuscris disponibil in Arhivele Asociației Dendro-Ornamentale "Anastasie Fătu" Iași și în Arhivele Primăriei Iași (Proiectul municipal "Reabilitare si Restaurare a Gradinii Copou din Municipiul Iasi", Anexa "Studiu Dendrologic"), pp. 1-16.
  12. ^ Listă de protestatari petiționari. Tăierea Teilor din Iași. Accesat la 28 noiembrie 2014.
  13. ^ Tei iubești? | MaiMultVerde
  14. ^ Profesorul Mandache Leucov despre salcâmii japonezi din centru: «Toate plantele plângătoare sau curgătoare sunt plante de cimitir. Simbolizează durere și tristețe»
  15. ^ "Iașiul iubește teii!" Locuitorii au ieșit în stradă pentru a protesta față de plantarea salcâmilor japonezi - Gândul
  16. ^ „Dacă nu muncesc, mă urc pe pereți și caut cucuvele””, Evenimentul, 11 februarie 2013, http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/interviu/a-daca-nu-muncesc-ma-urc-pe-pereti-si-caut-cucuvelea--62956.html, accesat la 18 mai 2016 
  17. ^ Scrisoare Deschisa / Proiect public / Argumentație în favoarea replantării de arbori din genul Tilia (tei) pe tronsonul pietonal și în zonele conexe ale Bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt din Iași, p. 12. Disponibil la http://www.iasuliubesteteii.ro (Sectiunea "Proiectul / Scrisoare către autorități"), accesat la 18 mai 2016
  18. ^ Iasul iubeste teii”, Iasuliubesteteii.ro, http://iasuliubesteteii.ro/, accesat la 18 mai 2016 
  19. ^ Replantarea teilor in Iași”, Grupul Academic din Iasi, http://impotriva.blogspot.ro/2015/08/replantarea-teilor-in-iasi.html, accesat la 18 mai 2016 
  20. ^ Iasul iubeste teii (Secțiunea "Susținători")”, Iasuliubesteteii.ro, http://iasuliubesteteii.ro/, accesat la 18 mai 2016 
  21. ^ Replantarea teilor. Zi istorică pentru societatea civilă din Iași”, Romania Curata, http://www.romaniacurata.ro/replantarea-teilor-zi-istorica-pentru-societatea-civila-din-iasi/, accesat la 18 mai 2016 
  22. ^ *Ziarul de Iasi. 29 mai 2013. Lecții și mustrări de la specialiști pentru Primăria Iași vizând amenjarea orașului. Extras online (accesat la 19 iunie 2016).
  23. ^ Ionel Lupu (Asociatia Dendro-Ornamentala "Anastasie Fatu", Iasi). Expertiza științifică publicata sub auspiciile Grupului Academic din Iași, Grupul Academic din Iași, http://impotriva.blogspot.ro/2013/05/cronologie.html, accesat la 29 noiembrie 2014 
  24. ^ Petru, M. 3 ianuarie 2016. "Iașul este al doilea cel mai poluat oraș din România. Nu se pot amenaja noi spații verzi, dar se cheltuie bani pe studii de calitate a aerului". România Curată. Extras online (accesat la 19 iunie 2016).
  25. ^ a b Un raport complet asupra taierilor de arbori din Iasi (sectiunea A2)”, Grupul Academic din Iasi, http://impotriva.blogspot.ro/2013/03/incompetenta-confuzie-si-dezinformare.html, accesat la 18 mai 2016 
  26. ^ Cezar Pădurariu (8 mai 2013), „FOTO Masacrul teilor din Iași: episodul Copou. Cum sunt mutilați arborii-simbol din cel mai renumit cartier al orașului”, Adevărul, http://adevarul.ro/locale/iasi/copou-iasi-1_51898be3053c7dd83f7d0e32/index.html, accesat la 18 mai 2016 
  27. ^ Lecție de botanică pentru măcelarii teilor din Iași: „Este colosal de mult să tai 800 de copaci într-un an. Ăsta e un masacru”. In Ziarul Adevarul, 25 noiembrie 2013.
  28. ^ Instructiuni de ingrijire a arborilor urbani: Regulament pentru ingrijirea arborilor urbani / Regulament de 'toaletare' a arborilor urbani”, Regulament-toaletare-arbori.blogspot.ro, http://regulament-toaletare-arbori.blogspot.ro/2014/04/lupu-i.html, accesat la 18 mai 2016 
  29. ^ “Arborele Anului în România”. Teiul hibrid din Bârnova”, Totb.ro, http://totb.ro/arborele-anului-in-romania-teiul-hibrid-din-barnova/, accesat la 29 noiembrie 2014