Ion Cozmei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ion Cozmei
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Călinești, România Modificați la Wikidata
Decedat (64 de ani) Modificați la Wikidata
Suceava, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet
traducător Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Ion Cozmei (n. , Călinești, Șerbăuți, Suceava, România – d. , Suceava, România) a fost un poet sucevean, publicist și traducător în limba română al poetului ucrainean Taras Șevcenko, profesor de limba și literatura română, profesor de limba latină și doctor în filologie cu teza Taras Șevcenko – poetul național al Ucrainei și receptarea lui în România (Universitatea București, 2006). A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Societății Scriitorilor Bucovineni, fondator al Fundației Culturale a Bucovinei[1].

Multipremiat pentru activitatea sa literară, Ion Cozmei a fost unul dintre cei mai activi animatori culturali din arealul bucovinean[2].

Biografie[modificare | modificare sursă]

Ion Cozmei s-a născut pe 11 martie 1951 în satul Călinești Cuparencu din comuna Șerbăuți (județul Suceava), ca fiu al lui Mitrofan și al Ilenei Cozmei. A fost căsătorit cu Tania Cozmei, învățătoare, și a avut un fiu, Victor.

În 1966 a absolvit școala generală din localitatea natală, iar în 1970 Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava. A urmat în perioada 1970-1974 cursurile Facultății de Filologie, secția Română - Latină, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași.

În 2006 a obținut titlul de doctor în filologie al Universității București, cu teza Taras Șevcenko – poetul național al Ucrainei și receptarea lui în România[3].

A murit pe data de 1 octombrie 2015, la Suceava, la vârsta de 64 de ani[4].

Activitate profesională și culturală[modificare | modificare sursă]

Ion Cozmei și-a început activitatea profesională predând limba latină și limba română la școlile generale din Traian (jud. Ialomița), Coarnele Caprei (jud. Iași) și Dumbrăveni (jud. Suceava) în perioada 1974-1979. Ulterior, a predat la mai multe licee din Suceava, printre care Colegiul Național „Ștefan cel Mare” și Liceul cu Program Sportiv din Suceava.

În perioada 1979-1984 a lucrat ca secretar literar al Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu” din Suceava, iar între 1985 și 1991 a fost director al Casei de Cultură a Sindicatelor din Suceava.

Totodată, Cozmei a fost unul dintre fondatorii Mișcării Ecologiste din Bucovina și al Fundației Culturale a Bucovinei, precum și vicepreședinte al Societății Scriitorilor Bucovineni.

Cozmei a fost de asemenea redactor-șef al revistei Țara Fagilor (2005-2008), al publicației periodice Albatros și al periodicului Pro Natura (1990), precum și fondator și consilier-editorial al Editurii „Cuvântul Nostru” din Suceava (1994-2001)[5].

Cozmei a colaborat cu un număr mare de publicații culturale, printre care România Literară, Luceafărul, Poesis, Cronica, Dacia Literară, Mișcarea Literară, Adevărul literar-artistic, Pagini Bucovinene, Bucovina Literară, Țara Fagilor, Plai Românesc, Arcașul, Plumb, Glasul Bucovinei, Revista Română[6].

Ion Cozmei a avut și rolul de conducător al Cenaclului Albatros al Casei de Cultură a Sindicatelor din Suceava în perioada 1985-1991 și conducător al Cenaclului „Mihail Iordache” din Suceava în perioada 2013-2014.

Opera poetică și culturală[modificare | modificare sursă]

Ion Cozmei a debutat în literatură cu placheta de versuri Subiect pentru o nuvelă (1985). A urmat o serie numeroasă de volume de poezie, memoralistică, proză și traduceri din lirica ucraineană, în special traduceri din operele poetului ucrainean Taras Șevcenko.

Printre altele, Ion Cozmei este autorul poeziei „Cântec de dragoste pentru sănătatea ierbii”, ale cărei versuri au stat la baza melodiei cu același nume, interpretată de George Nicolescu pe albumul Ordinea de Zi (1984)[7]. Piesa în cauză a revenit în atenție în anul 2002, odată cu remixul „Cântec pentru sănătatea ierbii”, realizat de formația de muzică electronică UNU' pe versiunea lui George Nicolescu.

Opera[8][modificare | modificare sursă]

  • Monografia Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu”, Suceava, 1983 (revăzută în 1994 și 2004)
  • Subiect pentru o nuvelă (poezii), Editura „Junimea”, Iași, 1985
  • Drumul spre Golgota (memorialistică, în colaborare cu Ilie Popescu), Editura „Moldova”, Iași, 1994
  • Pacient la vama destinului (poezie), Editura „Moldova”, Iași, 1995
  • Calendar la cumpăna satului (poezie), Editura „Cuvântul nostru”, Suceava, 1995
  • Tâlcuitorul de semne (poezie), Editura „Cronica”, Iași, 1996
  • Singurătatea de după călătorie (poezie), Editura „Junimea”, Iași, 1999
  • Taras Șevcenko. Marele Cobzar (traducere), Editura „Moldova”, Iași, 1999
  • Noiembrie la Drenthe (jurnal de călătorie, în colaborare cu Constantin Arcu și Ion Beldeanu), Editura „Cuvântul Nostru”, Suceava, 1999
  • Taras Șevcenko. Poeme (traducere), Editura „Mustang”, București, 2001
  • Din Boian la Vatra Dornei (proză, în colaborare cu Tiberiu Cosovan), Editura „Augusta”, Timișoara, 2004
  • Tinerele mele gânduri (traduceri din poezia lui Taras Șevcenko), Editura „Augusta”, Timișoara, 2005
  • Semințele disperării (poezie), Editura „Augusta”, Timișoara, 2005
  • Pacient la Vama Destinului (antologie de autor), Editura „TipoMoldova”, Iași, 2007
  • Vânătoare de iarbă cu cai, Editura „TipoMoldova”, Iași, 2009
  • Pacient la Vama Destinului (antologie), Opera Omnia, Editura „TipoMoldova”, Iași, 2011
  • Cobzarul (traducere din Taras Șevcenko), Editura Bukrek, Cernăuți, 2011
  • Tâlcuitorul de Semne - (Opera Omnia), editura Tipo Moldova, Iași, 2014

Critică[9][modificare | modificare sursă]

Ion Cozmei scrie o poezie cu interogații și elanuri mentale de ucenic al Cunoașterii. O poezie a ordinii personale și presimțirii conexiunilor pe care le are omul cu lumea neștiută, misterioasă, celestă. (...) Poezia lui Ion Cozmei se desfășoară între starea de pacient și cea de penitent. A fi pacient înseamnă a primi o alarmă dinspre răul ființei: suferința de om. Iar penitența înseamnă alegerea unui Drum…” - Vasile Andru.

Dacă Ion Cozmei nu e conștiința pregnant tragică, el este totuși o conștiință gravă, deseori tensionată. El știe că ajungerea la serenitate și desăvârșire se realizează prin mortificări și asceze, copac cu rădăcina-n sus, înfrângând normele universalei așezări, în experiența lui intră, îmbulzindu-se, ciocnindu-se, îndrăzneli, extaze, tristeți, dar și momente de plinătate ontologică.” - Constantin Ciopraga.

Se vorbește adesea în lecțiile despre poeți de felul cum văd lumea. Cărțile lui Ion Cozmei – dar parcă numai ale lui? – dovedesc o dată mai mult că problema e falsă întrucât poeții nu văd lumea (atunci când se încăpățânează s-o facă, ratează ori produc bunuri simbolice puțin valoroase). Dacă în primele cărți Ion Cozmei vroia să vadă lumea și s-o descrie, în Tâlcuitorul de semne și Semințele disperării el mărește până la grotesc planul vizualizat: până acolo încât lumina vederii e, în fapt, orbire, iar ochii văd ce nu se vede. Un alt fel de a exprima inexprimabilul, în efortul niciodată încheiat al descoperirii unui centru structural, cel al omului interior.” - Ioan Holban.

Referințe critice[10][modificare | modificare sursă]

Constantin Ciopraga (Casa Pogor), Constanța Buzea („Amfiteatru”, 1985), Laurențiu Ulici („România literară”, 1985), Cristian Livescu („Cronica”, 1985), Mihail Iordache („Pagini bucovinene”, 1986), Alex Ștefănescu („România literară”, 1995), Ioan Constantinescu („Cronica”, 1995), Ioan Holban („Cronica”, 1996), Mihail Iordache („Bucovina literară”, 1996), Vasile Tărâțeanu („Plai românesc”, 1997), Adrian Voica („Bucovina literară”, 1998), Ștefan Broască („Plai românesc”, 1998), Simion Bărbulescu („Contemporanul – Ideea Europeană”, 2002), Niadi Cernica („Poesis”, 2003), Gheorghe Lupu („Luceafărul”, 2001), Mircea A. Diaconu („Luceafărul”, 1997), Ion Tudor Iovian („Poesis”, 2001), Lucia Olaru Nenati („Crai Nou”, 2006), „Plumb” (2007), George Bodea („Sinteze literare”, 2005), Emil Satco („Scriptum”, 2005), Emilian Marcu („Convorbiri literare”, 2005), Niadi Cernica („Crai Nou”, 2007), Victor Sterom („Oglinda literară”, 2008); „Secante prin cercuri concentrice”, de George Bodea, Biblioteca „Miorița”, Câmpulung Moldovenesc, 2008; „Lecturi neconvenționale”, de Grigore Codrescu, Editura „Proplumb”, Bacău, 2009; Enciclopedia Taras Șevcenko, Kiev, 2014 (Tamara Nosenko), Vasile Tărâteanu, „Ștefan Broască”, „Plai românesc”, „Arcașul”, Elena Schipor „Vidrojdenia”, „Slavo Probite” (Cernăuți), Adrian dinu Rachieru „Poeți din Bucovina” și „Crai nou”, Constantin Blănaru „Pagini bucovinene”, Liviu Dorian Clement, Ioan Țicalo „Bucovina literară”, „Curierul Ucrainean”, Kolea Kureliuk „Curierul Ucrainean”, Vichentie Nikolaiciuc „Flacăra lui Păunescu”, Rodica Mureșan „Bucovina literară”, Ioan Chideșciuc „Crai nou”, Ion Cozmei (poezie) „Poesis” Satu Mare, Ion Cozmei (poezie) „Mișcare literară” (Bistrița Năsăud), Constantin Ciopraga „Tâlcuitorul de semne” Ioan Holban „Tâlcuitorul de semne”, Liviu Popescu Cronică literară în „Crai nou”.

Distincții și premii[11][modificare | modificare sursă]

  • Premiul I la poezie al revistei Flacăra (1981)
  • Premiul de poezie al Editurii „Junimea” la Concursul „Vasile Alecsandri”, Iași, 1984
  • Premiul de poezie la Concursul „Cel mai frumos poem”, Rădăuți – Cernăuți, 1993
  • Premiul Fundației Culturale a Bucovinei pentru volumul Drumul spre Golgota (1995)
  • Premiul Fundației Culturale a Bucovinei pentru volumul de poezie Pacient la vama destinului (1996)
  • Premiul de poezie al Societății Scriitorilor Bucovineni pentru volumul Tâlcuitorul de semne (1997)
  • Premiul pentru traducere al Fundației Culturale a Bucovinei pentru volumul Taras Șevcenko. Marele Cobzar (2000)
  • Premiul Societății Scriitorilor Bucovineni pentru volumul de traduceri Taras Șevcenko. Poeme (2002)
  • Premiul COPYRO al Uniunii Scriitorilor din România pentru traducerea poeziei lui Șevcenko (2002)
  • Premiul de excelență al Consulatului General al României din Cernăuți (2003)
  • Premiul pentru traducere al Salonului Internațional de Carte de la Iași (2005) pentru volumul Tinerele mele gânduri
  • Premiul Fundației Culturale a Bucovinei pentru volumul de traduceri Tinerele mele gânduri (2006)
  • Premiul Societății Scriitorilor Bucovineni pentru volumul de poezie Semințele disperării (2006)
  • Diplomă de Excelență din partea Consiliului Județean Suceava pentru implicarea la reușita revistei „Bucovina literară” (2007)
  • Premiul „Opera Omnia” al Fundației Culturale a Bucovinei pentru volumul Pacient la vama destinului (Opera Omnia), Editura Tipo Moldova, Iași, 2011
  • Premiul pentru traducere al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Bacău, 2012, pentru volumul Cobzarul, Editura „Bukrek”, Cernăuți, 2011
  • Premiul național pentru traducere al Ligii Scriitorilor din Vrancea, 2012, pentru volumul Cobzarul, Editura „Bukrek”, Cernăuți, 2011
  • Diplomă de excelență a Ambasadei Ucrainei din Chișinău
  • Premiul „Relații Culturale” al Uniunii Scriitorilor din Moldova (președinte Arcadie Suceveanu) pentru traducerea în limba română a volumului de poezii Cobzarul de Taras Șevcenko, Ed. „Bukrek”, Cernăuți, 2011
  • Medalia jubiliară „200 de ani de la nașterea lui Taras Șevcenko”, Medalia „Decorație de onoare” a Uniunii Naționale a Scriitorilor din Ucraina (președinte Victor Baranov)
  • Cetățean de onoare al comunei Dumbrăveni (primar Ioan Pavăl), 2013
  • Premiul „Omnia” al Fundației Culturale a Bucovinei (președinte Dumitru Cucu) pentru traducerea volumului Cobzarul, Editura „Bukrek”, Cernăuți, 2011
  • Inclus în 2012 în Enciclopedia Taras Șevcenko, Kiev (critic literar Tamara Nosenko)
  • Premiul „Crucea de aur” a Asociației „Ștefan cel Mare și Sfânt” (Suceava)

Concursul de poezie „Ion Cozmei”[modificare | modificare sursă]

Din 2018, la Suceava are loc anual concursul interjudețean de poezie „Ion Cozmei”. Concursul a fost fondat de Societatea Scriitorilor Bucovineni, care a și organizat prima ediție[12].

În prezent, concursul de poezie „Ion Cozmei” este organizat de Centrul Cultural „Bucovina”, cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean Suceava și al Consiliului Județean Suceava, iar în 2023 a ajuns la ediția a V-a.

La concursul de poezie pot participa „elevi din clasele a VIII-a, dar și cei din clasele IX-XII din județul Suceava, cât și din celelalte județe ale țării din România, iubitori de poezie și creatori, cadre didactice etc., care nu au debutat editorial și nu au câștigat Marele Premiu la edițiile anterioare ale festivalului”[13].

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Doliu in literatura romaneasca! A MURIT poetul Ion Cozmei (în Romanian), jurnalul.ro 
  2. ^ Filiala BACAU » In memoriam Ion Cozmei 
  3. ^ Doliu in literatura romaneasca! A MURIT poetul Ion Cozmei (în Romanian), jurnalul.ro 
  4. ^ https://www.facebook.com/Monitorul.de.Suceava, Poetul Ion Cozmei a trecut in vesnicie la varsta de 64 de ani, Monitorul de Suceava 
  5. ^ https://www.facebook.com/Monitorul.de.Suceava, Poetul Ion Cozmei a trecut in vesnicie la varsta de 64 de ani, Monitorul de Suceava 
  6. ^ Hlușneac, Constantin (), ION COZMEI, O stea a Bucovinei, Viața și opera de Constantin Hlușneac (III), Informatia Suceava 
  7. ^ Ion Cozmei (în spaniolă), Discogs 
  8. ^ Sarpe, Dan (), ION COZMEI, O stea a Bucovinei, Viața și opera de Constantin Hlușneac (IV), Informatia Suceava 
  9. ^ Filiala BACAU » In memoriam Ion Cozmei 
  10. ^ CV Ion COZMEI - Fișă bio-bibliografică.docx, Google Docs 
  11. ^ CV Ion COZMEI - Fișă bio-bibliografică.docx, Google Docs 
  12. ^ SuceavaLive (), Urmează prima ediţie a Concursului Judeţean de Poezie „ION COZMEI”, suceavalive.ro 
  13. ^ Ionut Baias (), Festivalul interjudețean de poezie „Ion Cozmei”, ediția a IV-a. Ultimele zile pentru înscriere, www.hotnews.ro 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • CV - Fișă bio-bibliografică - Ion Cozmei
  • Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Bacău - In Memoriam Ion Cozmei
  • Constantin Hlușneac, Ion Cozmei, O stea a Bucovinei, Viața și opera, Suceava, 2021