Ion Bănescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ion Bănescu
Date personale
Născut1851 Modificați la Wikidata
Decedat (58 de ani) Modificați la Wikidata
Ocupațieavocat
istoric
politician Modificați la Wikidata

Ion Bănescu (n. 1851, Roman, Neamț – d. 12 decembrie 1909, Constanța), a fost un profesor, politician, istoric, jurist și avocat român. S-a afirmat în învățământ și administrația publică. A studiat la Academia Mihăileană din Iași, a obținut o bursă pentru Berlin, unde a urmat cursuri superioare de drept și litere și cursuri de arheologie și istorie/geografie.
Lui i se datorează înființarea în 1878 a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie

Activitatea profesională[modificare | modificare sursă]

  1. revizor școlar în județele Cahul, Bolgrad și Ismail (din 1874)
  2. subrevizor școlar pentru Dobrogea (din 1879)
  3. revizor școlar pentru districtul Constanța (1880)
  4. înființează la Constanța prima școală normală de învățători și institutori, al cărui director devine (1893-1896)
  5. profesor și apoi director la Gimnaziul "Mircea cel Bătrân", instituție de prestigiu a orașului Constanța (înființată la 1 septembrie 1896 - liceu în 1911)

Activitatea administrativ-gospodărească

Începe la 1 ianuarie 1900. Ion Bănescu ocupă următoarele funcții în orașul Constanța:

  1. președinte al Comisiei Interimare a orașului și apoi consilier comunal (1 ianuarie 1900- 28 mai 1901)
  2. primar al orașului (7 februarie 1905 - 11 aprilie 1907)
  3. consilier comunal (20 noiembrie 1908, până la data decesului, 12 decembrie 1909)

Afiliere[modificare | modificare sursă]

  1. membru al Societății Geografice din România
  2. membru al Institutului Etnografic din Franța

Realizări[modificare | modificare sursă]

  1. în calitate inspector școlar este fondator al învățământului modern în județul Constanța
  2. ca primar a avut idei îndrăznețe și a impus planuri ce și-au dovedit valabilitatea în timp
  3. sistematizarea orașului în perspectivă și elaborarea unor schițe de sistematizare de către specialiști; ordonarea străzilor pe baza unui plan rectangular
  4. zonarea orașului pe funcții economice: rezidențială, comercială, industrială, turistică
  5. va iniția primele amenajeri turistice la Mamaia și va susține promovarea ei ca stațiune
  6. pionier al iluminatului public al străzilor în orașului Constanța
  7. are inițiativa alimentării orașului Constanța cu apă potabilă adusă din Dunăre
  8. susține lucrările de consolidare a țărmului mării și de realizare a falezei ca un bulevard de promenadă (Bulevardul Regina Elisabeta)
  9. susține lucrările de construcție a Cazinoului (inaugurat în 1910)
  10. are inițiativa construirii primei uzine electrice la Constanța
  11. are inițiativa introducerii în oraș a tramvaielor trase de cai (tramcare)

Distincții/Decorații[modificare | modificare sursă]

  1. Medalie acordată de Secția științifică a Academiei Române pentru lucrarea "Harta etnografică a Dobrogei" (1894)
  2. Medalia Muncii, clasa I pentru învățământ (1906)

Legături externe[modificare | modificare sursă]