Sari la conținut

Iolanda de Aragon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Iolanda de Aragon

Iolanda de Aragon (vitraliu, Catedrala Saint-Julien din Le Mans)
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Barcelona, Catalonia, Spania[1] Modificați la Wikidata
Decedată (58 de ani)[2][3] Modificați la Wikidata
Saumur, Communauté d'agglomération Saumur Val de Loire⁠(d), Franța Modificați la Wikidata
Înmormântatăcathédrale Saint-Maurice d'Angers[*][[cathédrale Saint-Maurice d'Angers (cathedral located in Maine-et-Loire, in France)|]] Modificați la Wikidata
PărințiJoan el Caçador[*][[Joan el Caçador (King of Aragon)|]]
Violant de Bar[*][[Violant de Bar (Aragonese queen consort)|]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriJoanna of Aragon, Countess of Foix[*][[Joanna of Aragon, Countess of Foix (Aragonese infanta)|]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuLudovic al II-lea de Anjou (din )[4][5][6] Modificați la Wikidata
CopiiRené de Anjou[4][5]
Ludovic al III-lea de Anjou[*][4]
Carol al IV-lea de Maine[4]
Maria de Anjou[4][5]
Iolanda de Anjou[*][4] Modificați la Wikidata
Religiecreștinism Modificați la Wikidata
Ocupațiepoliticiană Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteCatalana veche
limba latină
franceza medie[*]
limba occitană
aragoneză medievală[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
Titluriduce
infant al Aragonului[*]
Familie nobiliarăCasa de Aragon[*]
Regină consoartă Modificați la Wikidata

Iolanda de Aragon sau Violante de Aragón (în spaniolă Yolanda de Aragón; n. , Barcelona, Catalonia, Spania – d. , Saumur, Communauté d'agglomération Saumur Val de Loire⁠(d), Franța),[7] aparținând Casei de Aragon, a fost ducesă de Anjou, contesă de Provence, regentă a Aragonului și regină a Neapolelui prin căsătoria cu Ludovic al II-lea de Anjou. A fost fiica lui Ioan I de Aragon și a soției acestuia, Iolanda de Bar. A jucat un rol crucial în lupta dintre Franța și Anglia, influențând evenimente și finanțând armata Ioanei d'Arc în 1429, înclinând astfel balanța în favoarea Franței.

Iolanda s-a născut la Zaragoza, Aragon la 11 august 1384. A fost fiica cea mare a regelui Ioan I de Aragon și a celei de-a doua soții, Iolanda de Bar, nepoata regelui Ioan al II-lea al Franței. A avut trei frați și două surori și cinci frați vitregi mai mari din prima căsătorie a tatălui ei.

În 1389 Ludovic al II-lea de Anjou a fost încoronat rege al Neapolelui. Mama sa, Maria de Blois a început negocierile pentru căsătoria dintre Ludovic și Iolanda pentru a preveni obstrucționarea Aragonului asupra cârmuirii sale. Când Iolanda a împlinit 11 ani, ea a semnat un document care să dezavueze orice promisiune făcută de ambasadori privind căsătoria ei cu Ludovic al II-lea. În 1395 regele Richard al II-lea al Angliei a început negocieri pentru a obține mâna Iolandei. Pentru a evita această căsătorie, care reprezenta practic o alianță cu Casa de Aragon, regele Carol al VI-lea al Franței a oferit regelui Richard pe fiica sa, Isabella de Valois.[8]

După decesul tatălui Iolandei, Maria de Blois l-a convins pe unchiul Iolandei, Martin I de Aragon, să aprobe căsătoria Iolandei cu Ludovic al II-lea. Nunta a avut loc la Arles, la 2 decembrie 1400, iar mariajul lor a fost fericit.[9]

  1. „Wikipedia în catalană” (în catalană). Wikidata Q199693.
  2. Darryl Roger Lundy. „Yolande de Aragón” (în engleză). The Peerage[*]. Wikidata Q21401824. Accesat în .
  3. „Yolande of Aragon [House of Barcelona]. Kindred Britain[*]. Wikidata Q75653886.
  4. 1 2 3 4 5 6 Charles Cawley. „Medieval Lands: A prosopography of medieval European noble and royal families” (în engleză). pp. http://fmg.ac/Projects/MedLands/ANJOU,%20MAINE.htm. Wikidata Q13419312.
  5. 1 2 3 „Iolanda de Aragon”. Kindred Britain[*]. Wikidata Q75653886.
  6. „Iolanda de Aragon”. The Peerage[*]. Accesat în .
  7. Miramarek.genealogy.Eu
  8. Goldstone. The Maid and the Queen: The Secret History of Joan of Arc. p. 20.
  9. Goldstonee. The Maid and the Queen: The Secret History of Joan of Arc. pp. 23–24.