Iodură de taliu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Iodură de taliu
structura 3D
structura 3D
Denumiri
Alte denumiri Iodură de taliu (I)
Identificare
Număr CAS 7790-30-9
Informații generale
Formulă chimică TlI
Aspect cristale galbene sau albe, care devin roșii peste 170 °C
Masă molară 331.29 g/mol
Proprietăți
Densitate 7,29 g/cm3
Starea de agregare solidă
Punct de topire 442 °C, 715 K, 828 °F
Punct de fierbere 823 °C, 1096 K, 1513 °F
Solubilitate greu solubil în apă
| colspan="2" style="line-height: 1.0;|
T : ToxicN : Periculos pentru mediu
Toxic, Periculos pentru mediu,

NFPA 704.svg

Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Iodura de taliu este o sare a taliului cu acidul iodhidric cu formula TlI. Este greu solubilă în apă și are o culoare galben-albă.

Proprietăți[modificare | modificare sursă]

Chimice[modificare | modificare sursă]

  • Sub acțiunea luminii, iodura de taliu se descompune:

Obținere[modificare | modificare sursă]

Iodura de taliu se obține prin reacția dintre o iodură (alcalină sau incoloră) și azotatul de taliu:

O altă metodă de obținere este sinteza dintre elemente:

Sau prin acțiunea dintre acidul iodhidric și oxidul, carbonatul sau hidroxidul de taliu:

Utilizări[modificare | modificare sursă]

  • Iodură de taliu este introdusă în lămpile de iluminat cu halogenuri.
  • Iodura de taliu ultrapură este folosită ca detector de radiații de unde scurte.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ripan, Raluca (1961). Manual de lucrări practice de chimie anorganică. Editura de stat didactică și pedagogică. pp. 155
  • Химическая энциклопедия / Редкол.: Кнунянц И.Л. и др.. — М.: Советская энциклопедия, 1995. — Т. 4. — 639 с. — ISBN 5-82270-092-4
  • Справочник химика / Редкол.: Никольский Б.П. и др.. — 2-е изд., испр. — М.-Л.: Химия, 1966. — Т. 1. — 1072 с.
  • Справочник химика / Редкол.: Никольский Б.П. и др.. — 3-е изд., испр. — Л.: Химия, 1971. — Т. 2. — 1168 с.
  • Рипан Р., Четяну И. Неорганическая химия. Химия металлов. — М.: Мир, 1971. — Т. 1. — 561 с.