Ioan Meșotă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Logo of the Romanian Academy.png Membru corespondent al Academiei Române
Ioan Meșotă
Ioan Mesota.jpg
Profesorul Ioan Meșotă
Date personale
Născut24 iunie 1837
Brașov, Transilvania
Decedat1878, (41 de ani)
Brașov, Austro-Ungaria
Naționalitate România
CetățenieAustro-UngariaAustro-Ungaria
RomâniaRomânia
Ocupațieprofesor
Activitate
EducațieUniversitatea din Viena
Universitatea din Bonn
Alma materUniversitatea Bonn  Modificați la Wikidata
Lucrări remarcabileManual pentru istoria universală pentru școalele medii

Ioan G. Meșotă (n. 6 iulie [S.V. 24 iunie] 1837, Brașov[1] - d. 31 Ianuarie [S.V. 19 Ianuarie] 1878[2]), a fost un profesor român, „unul dintre cei mai distinși profesori din Brașov”, cum îl caracteriza Corneliu Diaconovich în a sa Enciclopedie Română.

Astăzi un colegiu național din Brașov, urmaș al școlii reale al cărei director a fost Ioan Meșotă, îi poartă numele.

Viața și activitatea[modificare | modificare sursă]

Născut la Dârste, în vremea aceea o mică așezare situată la 8 km de Brașov, Ioan Meșotă a fost un produs al gimnaziului inferior românesc și al celui superior german din Brașov, urmându-și apoi studiile la universitățile din Viena și din Bonn, unde și-a luat doctoratul în filozofie.[3] Din 1861 a activat ca profesor la gimnaziul superior românesc brașovean, nou înființat. [3]

În toamna anului 1869, alături de gimnaziu s-au deschis două noi școli afiliate de trei ani: una reala (“Realschule”) și una comercială,[4] iar dr. Ioan Meșotă care devenise din vara anului 1869 director adjunct, a preluat conducerea celor trei școli, reunite sub denumirea de Școalele Centrale Române, în calitate de director, funcție pe care a îndeplinit-o cu strălucire până la moartea sa prematură în anul 1878.[2]

Lui i se datorează așezarea definitivă a învățământului românesc brașovean, inclusiv a celui real, pe calea modernității. A fost autor de manuale de istorie și de geografie, care au fost utilizate, o perioada apreciabilă, și în Vechiul Regat. A fost cel mai important animator al culturii românești brașovene din deceniile șapte și opt ale secolului al XIX-lea. Cu multă admirație, Mitropolitul Andrei Șaguna l-a denumit „mărgăritarul cel scump, vrednic să fie pus în coroana corpului profesoral”, iar Titu Maiorescu i-a lăudat „inteligența solidă și conștiința de lucru”, atunci când a propus candidatura sa ca membru corespondent al Academiei Române (ceea ce s-a și realizat la 13 septembrie 1877).

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Manual pentru istoria universală pentru școalele medii”, prelucrat după W. Pütz (vol. I, tipărit la Iași, 1867; vol. II, Iași, 1869; vol. III, București, 1880)
  • Diferite tratate istorice, pedagogice și filozofice, publicate în Programele gimnaziului român din Brașov:
    • Idei inițiative despre epigrafia română, 1862
    • Dacii și resboaiele lui Traian în Dacia, 1863
    • Expunerea câtorva fenomene sufleteșci cu privire la expresiunile psichologice în limba românească, 1866
    • Școalele reale în paralelă cu gimnasiul, 1873
  • Diferite articole publicate prin foi și câteva convorbiri ocazionale:
    • Femeia și emanciparea ei, în Albina Carpaților , 1877
    • Discurs ținut cu ocasiunea inaugurării limbei franceze la școalele românești din Brașov, în Convorbiri Literare

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă..., Bodea, 2009, p.16
  2. ^ a b Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă..., Bodea, 2009, p.23
  3. ^ a b Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă..., Bodea, 2009, p.17
  4. ^ Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă..., Bodea, 2009, p.18

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Bodea, Valentin și Răducanu, Viorel - Dr. Ioan Meșotă (1837-1878) preliminarii biografice, Editura Orator, Brașov 2003
  • Bodea, Valentin; Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă” 1869-2009 Momente - etape - profesori - promoții; Editura Romprint; Brașov 2009