Ioan Fodor
Ioan Fodor | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 24 iunie, 1867 Măhal, Județul Someș (interbelic) |
Decedat | secolul al XX-lea |
Cetățenie | România |
Ocupație | profesor |
Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text |
Ioan Fodor (n. 24 iunie, 1867, Măhal, județul Someș – d. secolul al XX-lea) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p. 77[2]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Ioan Fodor a terminat clasele primare și patru clase gimnaziale în orașul Gherla, iar clasele V-VIII și Bacalaureatul le-a absolvit la Liceul statului din Sibiu, în anul 1886. A fost bursier al Mitropoliei Greco-Catolice din Blaj și a terminat studiile teologice la Facultatea de Teologie a Universității din Budapesta, iar literele la Universitatea din Cluj. După ce a obținut diploma de profesor, a ocupat un post la liceul român din Blaj, între anii 1894 și 1919. A participat activ la toate acțiunile sociale, culturale și politice din Blaj. Consiliul Dirigent l-a numit profesor și director la Școala Superioară de Fete a statului în Timișoara, la data de 1 octombrie 1919. După ce a preluat această școală, a organizat Liceul de fete Carmen Sylva, pe care l-a dezvoltat până la unsprezece clase și pe care l-a condus până în septembrie 1932, când s-a pensionat.[3]:pp.132-133
Activitatea politică
[modificare | modificare sursă]A fost ales delegat la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia de către corpul didactic al Liceului român din Blaj, unde a votat unirea Ardealului cu România, la 1 decembrie 1918.[3]:p.133
Recunoașteri
[modificare | modificare sursă]Mitropolitul Vasile Suciu l-a distins cu titlul de protopop onorar, iar în septembrie 1932 a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural.[3]:p.133
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
- ^ a b c Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I, Editura Academiei Române, București, 2005
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918