Ignatie al IV-lea Hazim

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ignatios IV.jpg

Ignatie al IV-lea (Hazim) al Antiohiei și al întregului Răsărit (arabă: إغناطبوس الرابع هزيم، بطريرك أنطاكيا وسائر المشرق ‎) (n. 28 august 1921 în Mhardeh nahe Hama, Siria - cu numele de laic Habib Hazim - d. 5 decembrie 2012 în Beirut)[1][2] a fost patriarhul Bisericii autocefale a Antiohiei din 1979 până la moartea sa.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A provenit dintr-o familie de creștini arabi din regiunea Hama și din copilărie s-a aflat în slujba bisericii. A studiat literatura în Beirut și din 1945 teologia la institutul St. Serge în Paris. După reîntoarcerea în Liban a înființat și condus seminarul teologic de la mănăstirea Balamad. În 1961 a fost hirotonit episcop al eparhiei Latakia, iar în 1970 a fost numit mitropolit. Din 2 iulie 1979 a păstorit până la moarte patriarhia Antiohiei, fiind considerat cel de-al 170 urmaș al Sfântului Petru.

Patriarhul Ignatie al IV-lea a încercat în timpul păstoririi sale să întărească creștinismul din Liban. În viața bisericii a pus un accent deosebit pe deasa împărtășire a credincioșilor.

Patriarhul Ignatie a susținut proiectele ecumenice din programul Dreptate și pace uși a fost un membru activ al Conferinței Creștine pentru Pace.

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ignatie al IV-lea Hazim



Predecesor:
Elias VI
Patriarh al Antiohiei și al întregului răsărit
1979 - 2012

Succesor:
N.N.