IMRO – Mișcarea Națională Bulgară

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
IMRO – Mișcarea Națională Bulgară
ВМРО – Българско Национално Движение
AbreviereVMRO  Modificați la Wikidata
Oameni cheie
ConducătorKrasimir Karakachanov
PreședinteKrasimir Karakaceanov[*][[Krasimir Karakaceanov (Bulgarian historian and politician)|​]]  Modificați la Wikidata
Date
Înființat1991 (organizație culturală)
1999 (partid politic)
SediuStr Pirotska nr. 5, Sofia, Bulgaria
ZiarBulgaria
Organizație de tineretComitetul Național pentru Tineret al IMRO
Număr de membri (2016)20,000[1]
Informații
Ideologie oficialăUltranaționalism[2][3]
Naționalism bulgar[4][5]
Conservatorism național[4][5]
Conservatorism social[6][7]
Populism de dreapta[8]
Euroscepticism[9]
Antițigănism[10][11]
Islamofobie[12]
Anti-LGBT[13]
Poziție politicăExtrema dreaptă[14]
Afiliere naționalăPatrioții Bulgariei
Afiliere internaționalăConservatorii și Reformiștii Europeni  Modificați la Wikidata
Grup europarlamentarConservatorii și Reformiștii Europeni
Culori oficiale     Roșu
     Negru
Adunarea Națională
0 / 240
Parlamentul European
2 / 17
Municipalități
7 / 265
Prezență online
vmro.bg
Modifică date / text Consultați documentația formatului

IMRO – Mișcarea Națională Bulgară (bulgară ВМРО – Българско Национално Движение, transliterat: VMRO – Bŭlgarsko nacionalno dviženie) este un partid politic de extremă dreapta din Bulgaria condus de Krasimir Karakachanov. Se revendică ca fiind succesorul istoric al Organizației Revoluționare Interne Macedonene.[4]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Abrevierea IMRO face referință la Organizația Revoluționară Internă Macedoneană, o organizație politică revoluționară istorică condusă de bulgari în regiunile Imperiului Otoman Macedonia și Tracia, organizația a fost fondată la sfârșitul secolului 19.[15] La momentul fondării în 1991, numele organizației a fost IMRO–Uniunea Asociațiilor Macedonenilor. La cel de al patrulea congres în 1997, IMRO-UAM a renunțat la adăugarea UAM.[16] Inițial, nu a fost implicat în politica bulgară, dar după 1994 a devenit oficial activ politic și a intrat în parlament. Redenumit în 1998 ca IMRO-Mișcarea Națională Bulgară, organizația s-a transformat ușor într-un partid populist de dreapta în anii 2000.[17] În 2010, un grup al membrilor săi s-a despărțit de partid și a format Idealul Național pentru Unitate.

La alegerile pentru Parlamentul European din 2014, partidul a făcut parte dintr-o alianță numită "Bulgaria Fără Cenzură", care a inclus partidele Bulgaria Fără Cenzură, IMRO-BNM, Uniunea Populară a Agricultorilor și Mișcarea Zilei lui George. Alianța a obținut 10.66% din voturi și a câștigat două locuri în europarlament.

Eurodeputații aleși de alianță au fost vicepreședintele IMRO Angel Djambazki și liderul BBT Nikolay Barekov.

La 3 august 2014, un acord de formare a unei coaliții între NFSB și IMRO numită Frontul Patriotic a fost semnat pentru alegerile din 2014 care se apropiau. Scopul coaliției era pentru: „o renaștere a economiei bulgare, o luptă împotriva monopolurilor, realizarea unei educații și asistență medicală moderne și o justiție corectă și necoruptă”. Semnarea unui acord de coaliție între IMRO și NFSB marchează sfârșitul coaliției BBT-IMRO.

Membrii coaliției erau: PROUD,[18] Idealul Național pentru Unitate,[19] Clasa de Mijloc Europeană,[20] Asociația Patriot,[21] Bulgaria Nedivisată,[22] Mișcarea Națională BG Patriot,[23][24] Uniunea Forțelor Patriotice ”Apărare”, Mișcarea Națională pentru Salvarea Patriei și Partidul Național Democrat.[25]

Înaintea alegerilor parlamentare bulgare din 2021, Mișcarea Volia a format o alianță electorală cu Frontul Național pentru Salvarea Bulgariei[26] și IMRO – Mișcarea Națională Bulgară.[27]

Ideologie[modificare | modificare sursă]

Identitate[modificare | modificare sursă]

IMRO se descrie ca fiind un partid conservator și patriot bazat pe un naționalism modern. Se definește ca "o mișcare națională pan-bulgară" care vizează "uniteate spirituală a poporului bulgar". Este cunoscut ca fiind un partid puternic naționalist și Creștin Ortodox, care pretinde că va continua misiunea istoricului IMRO și se străduiește să recunoască caracterul bulgar al populației majoritare a țării Republicii Macedonia de Nord.[28]

Probleme sociale[modificare | modificare sursă]

IMRO este un partid puternic social conservator și se opune categoric căsătoriei persoanelor de același sex, mergând chiar și până la propunerea unor modificări suplimentare la constituția Bulgariei pentru a împiedica adoptarea în viitor a oricărei legi a căsătoriei homosexuale.[29] Liderii partidului și-au exprimat, de asemenea, opinia că protestele bulgare din 2020–2021 au fost organizate de "câteva ONG-uri soroșiste și partide politice extraparlamentare înfometate de putere”, susținând că scopul protestelor, în opinia sa, a fost „realizarea căsătoriei homosexualilor "și" creează o republică de gen ", cu care nu sunt în totalitate de acord.[30] În mod similar, a propus și amendamente constituționale care ar interzice persoanelor fără un anumit nivel de calificări academice să voteze la alegeri sau referendumuri, precum și amendamente care să readucă recrutarea obligatorie pentru toți bărbații.[29]

Minorități[modificare | modificare sursă]

IMRO își exprimă o viziune antițigănistă asupra lumii propunând "o soluție la problema grupurilor nesociabile de țigani" care include distrugerea ghetourilor populațiilor de romi, muncă forțată, restricționarea beneficiilor sociale și limitarea nașterilor în rândul romilor mai tineri.[31] De asemenea, este critic față de turcii bulgari și se opune islamului din Bulgaria, solicitând guvernului să „oprească sunetele de teroare provenite din minarete”.[32]

Rezultate electorale[modificare | modificare sursă]

Adunarea Națională[modificare | modificare sursă]

Adunarea Națională
Alegeri Voturi % Locuri +/– Poziție Guvern
1997[a] 2,223,714 52.3
137 / 240
 ▲ 137 1 Coaliție
2001[b] 165,927 3.63
0 / 240
 ▼ 137 5 Extraparlamentar
2005[c] 189,268 5.19
13 / 240
 ▲ 13 7 Opoziție
2009 Barred from participation
2013 66,803 1.89
0 / 240
 ▬ 0 8 Extraparlamentar
2014[d] 239,101 7.29
19 / 240
 ▲ 19 5 Opoziție
2017[e] 318,513 9.07
27 / 240
 ▲ 8 3 Coaliție
2021 116,430 3.58
0 / 240
 ▼ 8 7 Extraparlamentar
2021[f] 85,796 3.10
0 / 240
 ▬ 0 7 Extraparlamentar
  1. ^ Rezultatele alianței Uniunea Forțelor Democrate.
  2. ^ Results with Mișcarea Zilei lui George.
  3. ^ Rezultatele alianței Uniunea Populară Bulgară.
  4. ^ Rezultatele alianței Frontul Patriotic.
  5. ^ Rezultatele alianței Patrioții Uniți.
  6. ^ Rezultatele alianței Patrioții Bulgariei.

European Parliament[modificare | modificare sursă]

Parlamentul European
Alegeri Voturi % Locuri +/– Poziție
2009 57,931 2.25
0 / 18
 ▬ 0 9
2014[a] 238,629 10.66
2 / 17
 ▲ 2 4
2019 143,830 7.14
2 / 17
 ▬ 0 4
  1. ^ Rezultate cu Bulgaria Fără Cenzură.


Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Само 344 000 членове стоят зад партиите в парламента” [Parties in Parliament only have 344,000 members]. 24 Chasa. . Accesat în . 
  2. ^ „Ultra-nationalists, populists form 'Bulgarian Patriots' alliance for July elections”. The Sofia Globe. . Accesat în . Ultra-nationalist parties VMRO and the National Front for the Salvation of Bulgaria, along with populists Volya, have agreed to stand together in Bulgaria’s July 11 2021 parliamentary elections under the name “Bulgarian Patriots”, the parties announced on May 20. 
  3. ^ „Vacuum at the top threatens to hinder Bulgaria's progress”. Financial Times (FT). Accesat în . 
  4. ^ a b c Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Mudde
  5. ^ a b Nordsieck, Wolfram (). „Bulgaria”. Parties and Elections in Europe. 
  6. ^ Norris, Pippa. Cultural Backlash and the Rise of Populism. Cambridge University Press. p. 240. 
  7. ^ „ВМРО предупреди за нова джендър пропаганда. Атака ги обвини, че точно те я прокарват | Политика”. offnews.bg. 
  8. ^ Bechev, Dimitar (). Historical Dictionary of the Republic of Macedonia. Scarecrow Press. Renamed IMRO-Bulgarian National Movement in 1998, the organization gradually transformed into a right-wing populist political party in the 2000s under the leadership of Krasimir Karakachanov 
  9. ^ Dandolov, Philip (). „The sinking fortunes of Euroscepticism in Bulgaria”. Istituto per l'Europa Centro Orientale e Balcanica. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Ангел Джамбазки”. www.facebook.com. 
  11. ^ „ВМРО: Цигани сякоха с мачете мъж в Роман – Труд”. trud.bg. 
  12. ^ https://www.fpri.org/article/2017/05/tolerating-intolerable-partner-shunned-bulgarias-united-patriots-joins-governing-coalition/
  13. ^ https://www.dw.com/bg/%D0%B7%D0%B0%D1%89%D0%BE-%D0%B8%D0%BC%D0%B0-%D1%81%D0%BE%D1%84%D0%B8%D1%8F-%D0%BF%D1%80%D0%B0%D0%B9%D0%B4/a-19342118
  14. ^ „Fascists and football: Bulgaria's deep-rooted and interconnected racism problem | DW | 16.10.2019”. DW.COM. 
  15. ^ „Internal Macedonian Revolutionary Organization (IMRO)”. Encyclopædia Britannica. Accesat în . 
  16. ^ The A to Z of Bulgaria, Raymond Detrez, Scarecrow Press INC, 2010, ISBN: 0810872021, p. 227.
  17. ^ Historical Dictionary of the Republic of Macedonia, Dimitar Bechev, Scarecrow Press, 2009, ISBN: 0810862956, p. 104.
  18. ^ Слави Бинев закри ГОРД Arhivat în , la Wayback Machine.
  19. ^ „Партиите "НФСБ" и "НИЕ" си стиснаха ръцете”. potv.eu. 
  20. ^ „България – "Средна европейска класа" обяви "безкористна подкрепа" за програмата на НФСБ – Dnevnik.bg”. www.dnevnik.bg. 
  21. ^ „България – Обединението около НФСБ включи и сдружение "Патриот" на бивши депутати от "Атака" (видео) – видео – Dnevnik.bg”. www.dnevnik.bg. 
  22. ^ „СЕГА – НФСБ и "Целокупна България" се обединиха”. SEGA Online. . 
  23. ^ „НД "БГ патриот" подкрепя ВМРО”. ВМРО. 
  24. ^ „Патриотичният фронт получи подкрепата на "БГ Патриот"”. ВМРО. 
  25. ^ НДП. „НДП СЕ ПРИСЪЕДИНИ КЪМ ПАТРИОТИЧНИЯ ФРОНТ”. ndp.bg. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ http://www.bta.bg/en/c/DF/id/2359396
  27. ^ https://sofiaglobe.com/2021/05/20/ultra-nationalists-populists-form-bulgarian-patriots-alliance-for-july-elections/
  28. ^ Stefan Troebst (decembrie 2012). The Internal Macedonian Revolutionary Organization and Bulgarian Revisionism, 1923–1944. Territorial Revisionism and the Allies of Germany in the Second World War. Berghahn Books. p. 170. ISBN 978-0857457394. 
  29. ^ a b „След изявлението на Борисов: ВМРО искат още "6 неща" в Конституцията”. bTV Новините. Accesat în . 
  30. ^ „Протести срещу властта за 32-ри ден, какво се случва”. Vesti.bg (în bulgară). Accesat în . 
  31. ^ „Вижте концепцията на ВМРО за промени в политиката за интеграция на циганите – Труд”. trud.bg (în bulgară). Accesat în . 
  32. ^ „Tolerating the "Intolerable Partner:" Once Shunned, Bulgaria's United Patriots Joins the Governing Coalition” (în engleză). Foreign Policy Research Institute. Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=IMRO_–_Mișcarea_Națională_Bulgară&oldid=14282393