Hippolyte Fizeau

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Hippolyte Fizeau
Hippolyte Fizeau.jpg
Date personale
Nume la naștereArmand Hippolyte Louis Fizeau Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Paris, Franța[7] Modificați la Wikidata
Decedat (76 de ani)[1][2][4][5][6] Modificați la Wikidata
Jouarre[*], Franța Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of France.svg Franța Modificați la Wikidata
Ocupațiefizician
astronom Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăParis  Modificați la Wikidata
Domeniufizică  Modificați la Wikidata
Alma MaterCollège Stanislas de Paris[*]  Modificați la Wikidata
SocietățiSocietatea Regală din Londra
Société Philomathique de Paris[*]
Academia Franceză de Științe
Academia Regală Suedeză de Științe
Accademia Nazionale dei Lincei
Academia de Științe din Berlin
Bureau des Longitudes[*]
Accademia Nazionale delle Scienze detta dei XL[*]  Modificați la Wikidata
PremiiMedalia Rumford (Modificați la Wikidata

Armand Hippolyte Louis Fizeau FRS Fellow al Societății Regale din Edinburgh⁠(d) CIM (n. ,[1][2][3][4][5][6] Paris, Franța[7] – d. ,[1][2][4][5][6] Jouarre[*], Franța) a fost un fizician francez, cel mai bine cunoscut pentru măsurarea vitezei luminii cu experimentul Fizeau, denumit după el.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Fizeau s-a născut la Paris în familia lui Louis și Beatrice Fizeau.[8] A intrat prin căsătorie în familia de botaniști De Jussieu⁠(d). Primele sale lucrări a fost în cauză cu îmbunătățiri în procesele fotografice.[9] La sugestia lui François Arago, Léon Foucault și Fizeau au colaborat într-o serie de investigații privind interferențele luminii și căldurii. În 1848, el a prezis deplasarea spre roșu a undelor electromagnetice.[10]

În 1849, Fizeau a calculat o valoare pentru viteza luminii cu o precizie mai bună decât valoarea anterioară stabilită de către Ole Rømer în 1676. El a folosit un fascicul de lumină reflectată de o oglindă aflată la opt kilometri distanță. Raza trecea prin golurile dintre dinții unei roți dințate aflate într-o rotație rapidă. Viteza roții era crescută până când lumina reflectată trecea prin următorul gol și putea fi văzută.

Fizeau a calculat viteza luminii la 313.300 km/s, o eroare de cinci la sută față de valoarea corectă (299,792.458 de kilometri pe secundă). Fizeau a publicat primele rezultate obținute prin metoda sa de determinare a vitezei luminii în 1849. (Vedeți aparatul Fizeau-Foucault.)[11] Fizeau a propus în 1864 pentru prima oară ca „lungimea de undă a luminii să fie folosită ca standard de lungime”.[12]

Fizeau a fost implicat în descoperirea efectului Doppler,[13]  denumit în franceză efectul Doppler-Fizeau.

În 1853, Fizeau a descris utilizarea condensatorului ca mijloc de a crește eficiența bobinei de inducție. Mai târziu, el a studiat dilatare termică a solidelor, și a aplicat fenomenul de interferență a luminii la măsurarea dilatatiei cristalelor. El a devenit membru al Académie des Sciences în 1860 și membru al Bureau des Longitudes⁠(d) în 1878. A murit la Venteuil pe 18 septembrie 1896.

"Fizeau" este unul dintre cele 72 de nume înscrise la baza Turnului Eiffel⁠(d), și unul din cei 72 de oameni de știință și ingineri listați pe turn, și singurul dintre aceștia care era încă în viață când turnul a fost deschis pentru public la Expoziția Universală din 1889. Craterul Fizeau⁠(d), pe cealaltă parte a Lunii, este numit după el.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d „Hippolyte Fizeau”, data.bnf.fr, accesat în  
  2. ^ a b c d MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  3. ^ a b Baza de date Léonore, accesat în  
  4. ^ a b c d Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  5. ^ a b c d SNAC, accesat în  
  6. ^ a b c d Luminous-Lint, accesat în  
  7. ^ a b Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978) 
  8. ^ Hockey, Thomas (). The Biographical Encyclopedia of Astronomers. Springer Publishing⁠(d). ISBN 978-0-387-31022-0. Accesat în . 
  9. ^ Solbert, Oscar N.; Newhall, Beaumont; Card, James g., ed. (). „Hippolyte-Louis Fizeau (1819-1896)” (PDF). Image, Journal of Photography of George Eastman House. Rochester, N.Y.: International Museum of Photography at George Eastman House Inc. 1 (5): 3–4. Accesat în . 
  10. ^ Hellemans, Alexander; Bryan Bunch (). The Timetables of Science. New York City: Simon and Schuster. p. 317. ISBN 0-671-62130-0. 
  11. ^ Poincaré, H. (Part 1, translated by F. K. V.); Vreeland, Frederick V. (Part 2) (). „Experiments of MM. Fizeau and Gounelle”. Maxwell's Theory and Wireless Telegraphy. New York: McGraw Publishing Co. pp. 52–55. 
  12. ^ Physics part 1 Resnick/Halliday pg.5
  13. ^ Houdas, Y. (). „[Doppler, Buys-Ballot, Fizeau. Historical note on the discovery of the Doppler's effect]”. Annales de cardiologie et d'angéiologie. 40 (4): 209–13. PMID 2053764. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]