Herbert Marcuse

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Herbert Marcuse
Herbert Marcuse in Newton, Massachusetts 1955.jpeg
Herbert Marcuse, 1955
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Berlin, Imperiul German[1][2] Modificați la Wikidata
Decedat (81 de ani) Modificați la Wikidata
Starnberg, Republica Federală Germania Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Germany.svg Germania
Flag of the United States.svg SUA Modificați la Wikidata
Ocupație filozof
sociolog[*]
teoretician politic[*]
profesor universitar Modificați la Wikidata

Herbert Marcuse (Germană: [maʀˈkuːzə]; n. , Berlin, Imperiul German[1][2] – d. , Starnberg, Republica Federală Germania) a fost un filosof, sociolog și teoretician politic german, asociat cu Școala de Teorie Critică de la Frankfurt. Născut în Berlin, Marcuse a studiat în Berlin, în Frankfurt, și în cele din urmă în Freiburg, unde a și obținut titlul de doctor[3]. A fost o figură proeminentă a Institutului pentru Cercetare Socială bazat în Frankfurt - care mai târziu a devenit cunoscut sub numele de Școala de la Frankfurt. În cărțile sale, a criticat capitalismul, tehnologia modernă, materialismul istoric și cultura divertismentului, susținând că acestea reprezintă noi forme de control social.

La finalul studiilor sale, sfârșitul anilor '60, începutul anilor '70, Marcuse a devenit cunoscut ca unul dintre cei mai proeminenți teoreticieni ai Noii Stângi și a mișcărilor studențești din Germania de Vest, Franța și Statele Unite ale Americii. Celebrat ca „tată al Noii Stângi”[4], cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt Eros și Civilizație (1955) și Omul Unidimensional (1964). Opera marxistă a lui Marcuse a inspirat numeroși intelectuali radicali și activiști politici în anii 1960 și 1979, atât în Statele Unite cât și la nivel internațional.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Gemeinsame Normdatei, accesat la 10 decembrie 2014 
  2. ^ a b Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978) 
  3. ^ Lemert, Charles (2010). Social Theory: The Multicultural and Classic Readings. Westview Press 
  4. ^ Douglas Kellner. „Illuminations. https://www.uta.edu/huma/illuminations/kell.htm. Accesat la 1 octombrie 2012.