Gramatica limbii romani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Encampment of Gypsies with Caravans.jpg
Flag of the Romani people.svg

Limba romani (sau țigănească, rromă) este o limbă din familia indo-europeană și grupul limbilor indo-ariene.

Limba romani de-a lungul dezvoltării ei a întâmpinat multe modificări, astfel ajungându-se la multitudinea de dialecte și varietăți pe care le știm astăzi. Modificările au avut loc cel mai mult în fondul lexical al limbii, fiind influențată de limbile cu care a intrat în contact, precum: hindi, persană, georgiană, armeană, greacă, turcă, arabă, bulgară, macedoneană, sârbă, română, rusă și limbile din vestul Europei. Din punct de vedere lingvistic, limba romani se aseamănă cel mai mult cu punjaba, rajastana și domari.

Pronunție și scriere[modificare | modificare sursă]

Literă Nume Pronunție AFI Pronunție RO Tip sunet Exemplu
A a a a a (а), ca în Ana vocală ANGLAL=înainte
Ă ă ă ja ia (я), ca în iarnă vocală iotizată ABĂV=nuntă
Ä ä rumunikano ä ə ă (э), ca în casă vocală PÄTRUNŹÈLO=pătrunjel
B b b b (б), ca în bob consoană BALO=porc
C c ts ț (ц), ca în țap consoană CÒXA=fustă
Ć ć ćë c+e,i (ч), ca în ceas consoană ĆAMĆÀLI=geană
Ćh ćh ćhë tʃʰ c din grupul c+e,i urmat de un h aproape mut consoană aspirată ĆHIB=limbă
D d d d (д), ca în dar consoană DAND=dinte
E e e e e (е), ca în elefant vocală EFTA=șapte/șepte
Ĕ ĕ ĕ je ie (e,йe), ca în iepure vocală iotizată ADĔS=astăzi/azi
Ë ë ë ə ă (э), ca în ăsta vocală KHËR=cizmă
F f f f (ф), ca în foc consoană
G g g g (г), ca în gol consoană GAD=cămașă/cămașe
H h hë/ha h h (х), ca în horă consoană
I i i i i (и), ca în ilic vocală ILO=inimă
Ĭ ĭ ĭ ji ii (йи,ий), ca în pălării vocală iotizată PATĬV=onoare
Ï ï ï ɨ î/â (ы), ca în înger vocală XANCÏ=puțin
J j jë/jot j i (й), ca în iar semivocală JAG=foc
K k k c (к), ca în cal consoană KIRAL=brânză/brândză
Kh kh khë c urmat de un h aproape mut consoană aspirată KHAM=soare
L l l l (л), ca în lac consoană LIL=carte
M m m m (м), ca în mamă consoană MAĆHO=pește
N n n n (н), ca în nor consoană NAJ=unghie
O o o o o (о), ca în odihnă vocală
Ŏ ŏ ŏ jo io (ё), ca în iod vocală iotizată
P p p p (п), ca în par consoană PANI=apă
Ph ph phë p urmat de un h aproape mut consoană aspirată PHUV=pământ
R r r r (р), ca în rac consoană RAT=sânge
Ŕ ŕ ŕë ʀ/ʁ r precum cel franțuzesc, ca în [fr.] Bonjour! consoană ŔOJ=lingură
S s s s (с), ca în sac consoană SAP=șarpe
Ś ś śë ʃ ș (ш), ca în șef consoană ŚAX=varză
T t t t (т), ca în tată consoană TRIN=trei
Th th thë t urmat de un h aproape mut consoană aspirată THEM=țară
U u u u u (у), ca în unu vocală UĆO=înalt
Ŭ ŭ ŭ ju iu (ю), ca în iubire vocală iotizată
V v v/w v (в), ca în vară consoană VAXT=timp
W w w u (у), ca în uau semivocală AWGIN=miere
X x x/χ h (х), ca în duh consoană XER=măgar
Y y ipsilon/grekikano i j i (й), ca în iau semivocală RUMUNÌYA=România
Z z z z (з), ca în zar consoană ZEN=șa
Ź ź źë ʒ j (ж), ca în jar consoană ŹANEL=a ști
Ӡ ӡ ӡë g+e,i (ӂ), ca în geam consoană ӠUKEL=câine

Substantivul (vezi: substantiv)[modificare | modificare sursă]

Substantivul în limba romani cunoaște două genuri, două tipuri/naturi și două numere. Declinarea acestora se realizează cu ajutorul cazurilor substantivale, în număr de 8 (spre deosebire de limba română, în care există numai 5 cazuri).

Genul substantivului poate fi determinat în majoritatea cazurilor după terminația pe care o are substantivul la numărul singular, cazul Nominativ.

Prin urmare, substantivele care se termină în:

  1. a) consoană (ex: m, r, s, etc.); majoritatea sunt substantive de gen masculin.
  2. b) vocală (ex: a, e, i, o, etc.); majoritatea sunt substantive de gen feminin, aproape în totalitate terminate în i sau a.
  3. c) semivocală (ex: j, w, y); pot fi atât feminine, cât și masculine, neexistând o regulă anume.
  4. d) terminație străină/sufix (ex: pen, lin, ari, ori,etc.); genul depinde de folosirea sufixului și semnificația acestuia ca parte a substantivului.

Natura substantivului este de două feluri în limba țigănească: însuflețită și neînsuflețită (fiecare având declinări diferite în funcție de gen, număr de silabe sau sens).

  1. Substantivele însuflețite (care exprimă „ceva viu”-o ființă, o persoană sau o creatură).
  2. Substantivele neînsuflețite (care exprimă „ceva neviu”- un obiect, un concept, o stare, o idee, un fenomen sau un element).

Numărul substantivului este ori singular, ori plural.

  1. Numărul singular sg. (un singur obiect).
  2. Numărul plural pl. (două sau mai multe obiecte).

Regulile de formare a pluralului sunt:

Dacă substantivul singular la cazul Nominativ se termină în:

  1. consoană, atunci se adaugă terminația „a”, care este accentuată.
  2. semivocală, atunci se adaugă terminația „a”, care este accentuată.
  3. „a” sau „o” accentuate sau neaccentuate, atunci ele devin „e”, accentuat sau neaccentuat.
  4. „i”, atunci la plural „i-ul” devine „ă”.
  5. „mos” sau „pen”, atunci devin „mata”.
  6. „l” sau „n” (doar cele de gen feminin), atunci se adaugă terminația „ă”.

Cazul substantivului este împărțit în 8 „categorii”; fiecare categorie a cazului substantival este realizată prin adăugarea sau schimbarea unei/unor terminații a/ale substantivelor.

  1. Nominativ N (forma de dicționar a substantivului, care răspunde la întrebarea „cine/ce?”).
  2. Acuzativ Ac (forma care răspunde la întrebarea „pe ce/cine/care?”).
  3. Genitiv G (forma care răspunde la întrebarea „al/a/ai/ale cui?”).
  4. Dativ D (forma care răspunde la întrebarea „cui?”).
  5. Locativ L (forma care răspunde la întrebarea „în/la cine/ce?”).
  6. Instrumental I (forma care răspunde la întrebarea „cu ce/cine?”).
  7. Ablativ Ab (forma care răspunde la întrebarea „din cauza a ce/cui?”, „de la cine/ce?”).
  8. Vocativ V (forma exclamativă a substantivului, cea de strigare).
Exemplu Gen Tip N-sg N-pl Ac-sg Ac-pl G-sg G-pl D-sg D-pl L-sg L-pl I-sg I-pl Ab-sg Ab-pl V-sg V-pl
1. Masculin (Murśikano) Însuflețit (o) phral „frate” (e) phrala „frați” (e) phrales

„pe frate(le)”

(e) phralen

„pe frați(i)”

(e) phralesko/ki/ke „al/a/ai(ale) fratelui” (e) phralengo/gi/ge „al/a/ai(ale) fraților” (e) phraleske „fratelui” (e) phralenge „fraților” (e)

phraleste „la/în frate(le)”

(e) phralende „la/în frați(i)” (e) phralesa

„cu frate(le)”

(e) phralenca

„cu frați(i)”

(e) phralestar

„de la frate(le)”

(e)

phralendar

„de la frați(i)”

phral!a phral!es
2. Feminin

(Ӡuvlikano)

Însuflețit (i) ćhaj „fată” (e) ćhaja „fete” (e) ćhaja „pe fată/a” (e) ćhajan „pe fete(le)” (e) ćhajako/ki/ke

„al/a/ai(ale) fetei”

(e) ćhajango/gi/ge

„al/a/ai(ale) fetelor”

(e) ćhajake

„fetei”

(e) ćhajange

„fetelor”

(e) ćhajaste

„la/în fată/a”

(e) ćhajande

„la/în fete(le)”

(e) ćhajasa

„cu fată/a”

(e) ćhajanca

„cu fete(le)”

(e) ćhajastar

„de la fată/a”

(e) ćhajandar

„de la fete(le)”

3. Masculin

(Murśikano)

Neînsuflețit (o) gono

„sac”

(e) gone

„saci”

(o) gono

„pe sac(ul)”

(e) gone

„pe saci(i)”

e gonesko/ki/ke

„al/a/ai(ale) sacului”

e gonengo/gi/ge

„al/a/ai(ale) sacilor”

e goneske

„sacului”

e gonenge

„sacilor”

e goneste

„la/în sac(ul)”

e gonende

„la/în saci(i)”

e gonesa

„cu sac(ul)”

e gonenca

„cu saci(i)”

e gonestar

„de la sac(ul)”

e gonendar

„de la saci(i)”

4. Feminin

(Ӡuvlikano)

Neînsuflețit (i) phuv (e)

phuvă

(i) phuv phuvă phuvăko/ki/ke phuvăngo/gi/ge phuvăke phuvănge phuvăste phuvănde phuvăsa phuvănca phuvăstar phuvăndar

Articolul[modificare | modificare sursă]

Articolul în limba romani este hotărât sau nehotărât.

El poate fi folosit la toate cazurile.

Articolul hotărât pentru substantive este:

  • „O”-genul masculin, numărul singular
  • „I”-genul feminin, numărul singular
  • „E”-ambele genuri, numărul plural

Articolul de plural are mai multe forme, în funcție de dialect sau varietate: ÄL, OL, EL, LE, LA, ËL sau ÏL.

Adjectivul[modificare | modificare sursă]

Pronumele[modificare | modificare sursă]

Numeralul[modificare | modificare sursă]

Verbul[modificare | modificare sursă]

Adverbul[modificare | modificare sursă]

Prepoziția[modificare | modificare sursă]

Conjuncția[modificare | modificare sursă]

Interjecția și onomatopeele[modificare | modificare sursă]

Sufixele și prefixele[modificare | modificare sursă]

Diminutivele și augumentativele[modificare | modificare sursă]