Gohar Gasparian

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Gohar Gasparian
Date personale
Născută[2] Modificați la Wikidata
Cairo, Egipt[3] Modificați la Wikidata
Decedată (82 de ani)[4] Modificați la Wikidata
Erevan, Armenia Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăPanteonul Komitas[*] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuHayk Gasparian[1]
Tigran Levonyan (1936-2004)
CopiiSeda Gasparian
CetățenieURSS, Egipt, Armenia
Etniearmeană
Ocupațiecântăreață,
profesoară de muzică
Activitate
Gen muzicaloperă
Tipul de vocesoprană
Instrument(e)voce[*]  Modificați la Wikidata
PremiiErou al Muncii Socialiste
Premiul de stat al URSS
Ordinul Lenin
Prezență online

Gohar Gasparian (în armeană Գոհար Գասպարյան; n. ,[2] Cairo, Egipt[3] – d. ,[4] Erevan, Armenia) a fost o solistă de operă de origine armeană. Cunoscută ca „Privighetoarea armeană”, este deținătoarea mai multor distincții primite de-a lungul carierei, printre care Premiul de stat al URSS, gradul al III-lea (1951), cât și titlurile de Erou al Muncii Socialiste (1984) și Artist al Poporului din URSS (1956).

Biografie[modificare | modificare sursă]

Gohar Gasparian s-a născut la 14 decembrie 1924[5] (conform altor surse, 12 februarie 1922[6]) în Cairo (conform altor surse, în satul Ibrahim Sharkiai[6]). A studiat la Academia de Muzică din orașul natal, fiind instruită de profesorii italieni Eliz Feldman și Vincenzo Carro. Între 1940-1948 a fost solistă pentru postul național de radio al Egiptului. În 1948, a emigrat în Republica Sovietică Socialistă Armenească, odată cu mii de alți armeni din Orientul Mijlociu.

Din 1949 a devenit solistă la Teatrul Național Academic Armean de Operă și Balet „Aleksandr Spendiarian”, interpretând rolurile principale în 23 de opere de-a lungul carierei sale.[7] A participat la numeroase concerte, repertoriul său conținând peste 500 de melodii ale compozitorilor francezi, italieni și germani precum Johann Sebastian Bach, Wolfgang Amadeus Mozart sau Johann Strauss. A făcut turnee în multe orașe ale URSS și în străinătate: în Polonia, Ungaria, România, Anglia, Franța, Japonia, Statele Unite, Canada, Brazilia, Mexic și Turcia. În 1951, a fost soprana operei lui Haro Stepanjan, Eroina, primind unul dintre „Premiile muzicii lui Stalin” pentru interpretarea sa.[8]

Gasparian a predat muzica la Conservatorul de stat Komitas⁠(d) din Erevan, mulți dintre studenții ei ajungând soliști de clasă mondială. Unul dintre elevii săi, tenorul Tigran Levonian, îi va deveni soț. În 1984 a fost numită cetățean de onoare al orașului Erevan. Gohar Gasparian a decedat la data de 16 mai 2007 în Erevan, fiind înmormântată în panteonul parcului Komitas⁠(d).[9].

Teatru[modificare | modificare sursă]

Personaj Opera Compozitor
Anush Anush Armen Tigranian
Shushan David Bek Armen Tigranian
Goar Eroina Haro Stepanjan
Olympia Arshak II Tigran Ciuhadjan⁠(d)
Karine Karine Tigran Ciuhadjan
Lucia Lucia di Lammermoor Gaetano Donizetti
Linda Linda di Chamouni Gaetano Donizetti
Norina Don Pasquale Gaetano Donizetti
Lakme Lakmé Léo Delibes
Violetta La traviata Giuseppe Verdi
Desdemona Otello Giuseppe Verdi
Gilda Rigoletto Giuseppe Verdi
Rosina Il Barbiere di Siviglia Gioachino Rossini
Norma Norma Vincenzo Bellini
Martha Mireasa Țarului Nikolai Rimski-Korsakov
Prilepa Dama de pică Piotr Ilici Ceaikovski
Regina

Shemakhan

Cocoșelul de aur Nikolai Rimski-Korsakov
Dinorah Dinorah Giacomo Meyerbeer
Amina Somnambula Vincenzo Bellini
Margarita Faust Charles Gounod
Julieta Romeo și Julieta Charles Gounod
Nedda Pagliacci Ruggiero Leoncavallo

Filmografie[modificare | modificare sursă]

  • 1954 - Concert armenesc cinematografic, studioul „Armenfilm” din Erevan, regizori: L. Isahakian, G. Sarkisov (arii din opere armenești, Gohar Gasparian se numără printre cântăreți);[10]:
  • 1954 - Secretul Lacului Muntelui, studioul „Armenfilm” din Erevan, regizor: A. Roe (film pentru copii, cântecul lui Karine este interpretat de Gohar Gasparian);[11]
  • 1959 - Această seară festivă, Televiziunea Centrală Sovietică, regizori: Gherman Livanov, Fahri Mustafaev (musical);
  • 1963 - Gohar Gasparian cântă, studioul „Armenfilm” din Erevan, regizor: G. Melik-Avakian (filmul constă din 11 povestiri muzicale interpretate de Gohar Gasparian);[12]
  • 1967 - Karine, studioul „Armenfilm” din Erevan, regizor: A. Manarian (comedie muzicală după opereta lui Tigran Cuhadjan Leblebici Horhor, cântecul lui Karine este interpretat de Gohar Gasparian);[13]
  • 1974 - Goar, studioul „Armenfilm” din Erevan, regizor: M. Varjapetian (concert cinematografic la care participă Gohar Gasparian);[14]
  • 1983 - Anush, studioul „Armenfilm” din Erevan, regizor: M. Varjapetian (film după opera cu același nume compusă de Armen Tigranian, rolul lui Anush este interpretat de actrița S. Spivakova, cântecul este interpretat de Gohar Gasparian);[15]
  • 1988 - Arshak II, studioul „Armenfilm” din Erevan, regizor: T. Levonian (film după opera cu același nume compusă de Tigran Cuhadjan, cântecul Olympiei este interpretat de Gohar Gasparian).[16]

Premii și titluri[modificare | modificare sursă]

Aprecieri critice[modificare | modificare sursă]

„Cântăreața Gohar Gasparian - în anii 1950 și mai târziu aceste cuvinte însemnau ceva și erau recunoscute de orice cetățean sovietic care era mai mult sau mai puțin familiarizat cu opera.”
—Primul ambasador al Rusiei în Armenia, Vladimir Stupishin
„Astfel de coloși precum Gohar Gasparian se nasc odată la un secol. Cele mai complexe lucrări ale clasicilor mondiali, care par uneori imposibil de interpretat, nu numai că primesc o nouă viață în viziunea lui Gasparian, ci depășesc interpretarea inițială a compozitorului. Gohar este o stea a artei vocale și merită constelații.”
„Cântecul lui Gohar Gasparian este un zâmbet al artei, care împodobește viața. Numele marei cântărețe invocă un sentiment de mândrie profundă și admirație printre toți armenii, fără excepție.”
—Alexander Melik-Pashayev
„Înainte de Gohar Gasparian, nu știam ce este o soprană de coloratură.”

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Соль третьей октавы - imYerevan
  2. ^ a b Гаспарян Гоар Микаэловна, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  3. ^ a b Гаспарян Гоар Микаэловна, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  4. ^ a b http://armenianow.com/?action=viewArticle&AID=2201&CID=2243&IID=1133&lng=eng, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ Большая советская энциклопедия. Гл. ред. Б. А. Введенский, 2-е изд. Т. 51 (доп.). А — Я. 1958. 460 стр., илл.; 21 л. илл. и карт.
  6. ^ a b Театральная Энциклопедия
  7. ^ Rouben Paul Adalian Historical Dictionary of Armenia 2010, p. 454
  8. ^ Marina Frolova-Walker (). Stalin's Music Prize: Soviet Culture and Politics. Yale University Press. pp. 325–. ISBN 978-0-300-20884-9. 
  9. ^ Gasparyan's memorial tombstone at Komitas Pantheon
  10. ^ „Հայկական կինոհամերգ 54”. www.arm-cinema.am. Accesat în . 
  11. ^ „Լեռնային լճի գաղտնիքը”. www.arm-cinema.am. Accesat în . 
  12. ^ „Երգում է Գոհար Գասպարյանը”. www.arm-cinema.am. Accesat în . 
  13. ^ „Կարինե”. www.arm-cinema.am. Accesat în . 
  14. ^ „Գոհար”. www.arm-cinema.am. Accesat în . 
  15. ^ „Անուշ”. www.arm-cinema.am. Accesat în . 
  16. ^ „Արշակ Երկրորդ”. www.arm-cinema.am. Accesat în . 
  17. ^ Гаспарян Гоар, armeniaculture.am
  18. ^ Мэрия г. Еревана — Почётные граждане г. Еревана

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Mica enciclopedie armeană, h. 1, pp. 616, Erevan, 1990
  • Calendarul Raffi, Raffi Calendars Publisher, Teheran, Iran, 2008

Legături externe[modificare | modificare sursă]