Gheorghe Kernbach
| Gheorghe Kernbach | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Botoșani, Principatele Unite Române |
| Decedat | (46 de ani)[1] Iași, România[2] |
| Înmormântat | Cimitirul Sfânta Vineri[*][4] |
| Cauza decesului | cauze naturale[5] (hemoragie cerebrală[6]) |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | judecător poet prefect al județului Botoșani[*] prefect al județului Iași |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea din București |
| Partid politic | Partidul Național Liberal[3] |
Modifică date / text  | |
Gheorghe Kernbach (n. , Botoșani, Principatele Unite Române – d. , Iași, România), pseudonim Gheorghe din Moldova, a fost un poet român.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Născut în Botoșani, a urmat școala primară și gimnazială în orașul natal, urmată de Facultatea de Drept a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1884. A studiat și statistica la Roma. A fost magistrat, redactor-șef la ziarul Liberalul din Iași și prefect al județelor Botoșani și Iași. Din 1907 a făcut parte din asociația de proprietari a revistei Viața Românească, unde a și lucrat ca redactor. Prima sa lucrare a apărut în revista Albina, care mai târziu a devenit Albina Botoșanilor. A mai contribuit la Emanciparea, Contemporanul, Revista nouă și Viața Românească; versurile sale din Viața Românească erau uneori semnate Ignotus sau Victor C. Rareș. Poeziile sale, adunate în 1894 ca Poezii, sunt elegii delicate sau glume erotice. Acestea manifestă o înclinație către expresia gnomică și se bucură de stilizările folclorice.[7] Apreciată în vremea lui, și primită cu entuziasm de Bogdan Petriceicu Hasdeu, opera sa a fost culesă postum în 1912 de Garabet Ibrăileanu, ca Versuri și proză. Un critic de mai târziu a remarcat că, deși poeziile sale sunt influențate în primul rând de versurile lirice ale lui Mihail Eminescu, ele sunt slabe în ceea ce privește gama emoțională și lipsite de profunzime.[8]
Viața personală[modificare | modificare sursă]
A fost căsătorit cu Ana Conta-Kernbach, sora lui Vasile Conta și o pedagogă remarcabilă; cuplul s-a căsătorit în 1891.[9]
Decesul[modificare | modificare sursă]
Gheorghe Kernbach a decedat pe din cauza unei hemoragii cerebrale. Acesta suferea de tuberculoză, iar cu o zi înainte de deces s-a simțit rău. Soția sa i-a trimis o scrisoare în care îi sugera să cheme un medic. Kernbach i-a urmat sfatul și l-a chemat pe profesorul Emanoil Riegler, care i-a recomandat odihnă. În ciuda recomandării, Kernbach a ieșit în oraș și s-a întors acasă seara, unde a fost găsit decedat a doua zi dimineață.[10]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Moartea lui Gh. Kernbach., Tribuna Poporului, , p. 4
- ^ Moartea lui Gh. Kernbach., Tribuna Poporului, , p. 4
- ^ Moartea lui Gh. Kernbach., Tribuna Poporului, , p. 4
- ^ Înmormântarea lui Gh. Kernbach, prefectul de Iași, Universul, , p. 2
- ^ Moartea prefectului de Iași, Dimineața, , p. 1
- ^ Moartea prefectului de Iași, Dimineața, , p. 1
- ^ Aurel Sasu (ed.), Dicționarul biografic al literaturii române, vol. I, p. 641. Pitești: Editura Paralela 45, 2004. ISBN: 973-697-758-7
- ^ Stănuța Crețu, Dicționarul literaturii române de la origini pînă la 1900, pp. 392-93. Bucharest: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1979.
- ^ I. M. Ștefan, V. Firoiu, Sub semnul Minervei, p. 103. Bucharest: Editura Politică, 1975.
- ^ -, Dan (). „Moartea prefectului de Iași”. Dimineața (2007). p. 1.