Gheorghe Kernbach
| Gheorghe Kernbach | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Botoșani, Principatele Unite Române |
| Decedat | (46 de ani)[1][2] Iași, România[1] |
| Înmormântat | Cimitirul Sfânta Vineri[*][3] |
| Cauza decesului | cauze naturale[4] (hemoragie cerebrală[4]) |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | judecător poet |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Partid politic | Partidul Național Liberal[1] |
| Studii | Universitatea din București |
Modifică date / text  | |
Gheorghe Kernbach, cunoscut și sub pseudonimul Gheorghe din Moldova, (n. , Botoșani, Principatele Unite Române – d. , Iași, România) a fost un poet român.
Biografie
[modificare | modificare sursă]
Născut în Botoșani, a urmat școala primară și gimnazială în orașul natal, urmată de Facultatea de Drept a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1884. A studiat și statistica la Roma. A fost magistrat, redactor-șef la ziarul Liberalul din Iași și prefect al județelor Botoșani și Iași.[5] Din 1907 a făcut parte din asociația de proprietari a revistei Viața Românească, unde a și lucrat ca redactor. Prima sa lucrare a apărut în revista Albina, care mai târziu a devenit Albina Botoșanilor. A mai contribuit la Emanciparea, Contemporanul, Revista nouă și Viața Românească; versurile sale din Viața Românească erau uneori semnate Ignotus sau Victor C. Rareș. Poeziile sale, adunate în 1894 în volumul Poezii, sunt elegii delicate sau glume erotice. Acestea manifestă o înclinație către expresia gnomică și se bucură de stilizările folclorice.[6] Apreciată în vremea lui, și primită cu entuziasm de Bogdan Petriceicu Hasdeu, opera sa a fost adunată postum de Garabet Ibrăileanu în anul 1912 în volumul Versuri și proză. Un critic de mai târziu a remarcat că, deși poeziile sale sunt influențate în primul rând de versurile lirice ale lui Mihai Eminescu, ele sunt slabe în ceea ce privește gama emoțională și lipsite de profunzime.[7]
Viața personală
[modificare | modificare sursă]A fost căsătorit cu Ana Conta-Kernbach, sora lui Vasile Conta și o pedagogă remarcabilă; cuplul s-a căsătorit în 1891.[8]
Decesul
[modificare | modificare sursă]Gheorghe Kernbach a decedat pe din cauza unei hemoragii cerebrale. El suferea de tuberculoză, iar cu o zi înainte de deces s-a simțit rău. Soția sa i-a trimis o scrisoare în care îi sugera să cheme un medic. Kernbach i-a urmat sfatul și l-a chemat pe profesorul Emanoil Riegler, care i-a recomandat odihnă. În ciuda recomandării, Kernbach a ieșit în oraș și s-a întors acasă seara, unde a fost găsit decedat a doua zi dimineață.[9]
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 3 „Moartea lui Gh. Kernbach”. . p. 4. Wikidata Q12742544.
- ↑ „Moartea Prefectului de Iași”. . p. 1365. Wikidata Q20823432.
- ↑ „Înmormântarea lui Gh. Kernbach, prefectul de Iași”. . p. 2. Wikidata Q951617.
- 1 2 „Moartea prefectului de Iași”. . p. 1. Wikidata Q12726685.
- ↑ Maftei, Ionel (). Personalități Ieșene vol.III Omagiu. Comitetul de cultură și educație socialistă al Județului Iași. p. 183.
- ↑ Aurel Sasu (ed.), Dicționarul biografic al literaturii române, vol. I. Pitești: Editura Paralela 45, 2004, p. 641. ISBN: 973-697-758-7
- ↑ Stănuța Crețu, Dicționarul literaturii române de la origini pînă la 1900. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1979, pp. 392-393.
- ↑ I. M. Ștefan, V. Firoiu, Sub semnul Minervei. București: Editura Politică, 1975, p. 103.
- ↑ -, Dan (). „Moartea prefectului de Iași”. Dimineața (2007). p. 1.