Gérard Desargues
| Gérard Desargues | |
_(cropped).jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Lyon, Regatul Franței[5][6] |
| Decedat | (70 de ani)[1] Lyon, Regatul Franței[7] |
| Ocupație | matematician arhitect inginer militar |
| Locul desfășurării activității | Paris[8] Lyon[8] |
| Limbi vorbite | franceză[2][9] |
Modifică date / text  | |
Gérard Desargues (n. , Lyon, Regatul Franței – d. , Lyon, Regatul Franței) a fost un matematician și inginer francez, considerat unul dintre fondatorii geometriei proiective.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Provine dintr-o familie distinsă. Despre tinerețea sa nu se cunosc multe date. A trăit în epoca Renașterii, când pictura și arhitectura au ajuns la un înalt nivel de dezvoltare și implicau metode noi de cercetare în geometrie.
Ca inginer militar și arhitect, a luat parte la asediul cetății La Rochelle (1628).
Părăsind serviciul militar, se stabilește la Paris, unde cunoaște pe Pierre Gassendi, Roberwal, Pascal, Fermat și Descartes.
În perioada 1623 - 1630, ține cursuri de specializare cu muncitorii, predând lecții de geometrie legate de construcții, dulgherie etc., ceea ce îi aduce popularitate.
Activitate științifică
[modificare | modificare sursă]A creat baza și principiile geometriei proiective. Studiind regulile perspectivei, a introdus în geometrie punctele improprii și punctele de la infinit. De asemenea s-a dedicat geometriei pure, cu scopul de a analiza polemica cu caracter filozofic dintre Descartes și Fermat.
Desargues a introdus noțiunea de fascicul de raze și de plane și a definit familiile de drepte paralele și familiile de plane paralele ca fascicule având centrul, respectiv dreapta de intersecție situată la infinit. Pe această bază a construit teoria conicelor. S-a ocupat de proprietățile involutive ale fasciculelor de drepte, ale patrulaterelor înscrise într-o conică, ale patrulaterelor înscrise într-o conică și tăiate de o transversală și de secțiunile conice prin plane. Aceste probleme au mai fost studiate ulterior și de Blaise Pascal. Axiomatica elaborată de Desargues și-a găsit aplicații în cristalografie.
În 1636 Desargue a formulat teorema triunghiurilor omoloage (teorema lui Desargues).
În 1648 a studiat epicicloida și aplicațiile cicloidei în mecanică.
A perfecționat construcția orologiilor.
Ideile lui Desargues au fost dezvoltate de către: Pascal, Descartes, Fermat, Mersenne, Leibniz, La Hire, Poussin și alții.
Scrieri
[modificare | modificare sursă]
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- 1 2 Bibliothèque nationale de France. „Gérard Desargues” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ↑ „Gérard Desargues”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473. Accesat în .
- ↑ https://www.persee.fr/doc/rhs_0048-7996_1962_num_15_2_4423. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ Louis Gabriel Michaud (). „Biographie universelle ancienne et moderne: Histoire, par ordre alphabétique, de la vie publique et privée de tous les hommes qui se sont fait remarquer par leurs écrits, leurs actions, leurs talents, leurs vertus ou leurs crimes” (în franceză). p. 452. Wikidata Q19135495.
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- 1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ „Gérard Desargues”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
