Sari la conținut

Fondo Toce

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Fondo Toce
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Provincia Verbano-Cusio-Ossola
Italia
Coordonate45°56′20″N 8°28′42″E ({{PAGENAME}}) / 45.93888587°N 8.47838825°E
Suprafață361 ha  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000IT1140001  Modificați la Wikidata

Fondo Toce este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Italia întinsă pe o suprafață de 361 ha, integral pe uscat.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Centrul sitului Fondo Toce este situat la coordonatele 45°56′20″N 8°28′42″E / 45.938886°N 8.478388°E ({{PAGENAME}}).

Înființare[modificare | modificare sursă]

Situl Fondo Toce a fost declarat sit de importanță comunitară în septembrie 1995 pentru a proteja 57 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:

  • arie de protecție specială avifaunistică (în octombrie 2006)[2]
  • arie specială de conservare (în mai 2017)[1][3][4]

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Situată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 6 habitate naturale: Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Ape oligotrofe din câmpii nisipoase, cu un conținut foarte redus de minerale (Littorelletalia uniflorae), Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoëto-Nanojuncetea, Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p., Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion.[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]

  • păsări (43): lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus), pitulice de apă (Acrocephalus paludicola), lăcar-de-mlaștină (Acrocephalus palustris), lăcar-de-lac (Acrocephalus scirpaceus), pescăruș albastru (Alcedo atthis), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), egretă mare (Ardea alba), stârc roșu (Ardea purpurea), ciuf de câmp (Asio flammeus), buhai de baltă (Botaurus stellaris), buha (Bubo bubo), bătăuș (Calidris pugnax), caprimulg (Caprimulgus europaeus), barză albă (Ciconia ciconia), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), erete cenușiu (Circus pygargus), gușă vânătă (Cyanecula svecica), lebădă de vară (Cygnus olor), egretă mică (Egretta garzetta), presură de grădină (Emberiza hortulana), șoim călător (Falco peregrinus), vânturel de seară (Falco vespertinus), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), cufundar polar (Gavia arctica), cufundar mic (Gavia stellata), rândunică (Hirundo rustica), Hydrocoloeus minutus, stârc pitic (Ixobrychus minutus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), vultur pescar (Pandion haliaetus), viespar (Pernis apivorus), notatița cu ciocul subțire (Phalaropus lobatus), ploier auriu (Pluvialis apricaria), corcodel-urechiat (Podiceps auritus), cresteț pestriț (Porzana porzana), chiră de baltă (Sterna hirundo), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), sturz (Turdus pilaris), Zapornia parva
  • amfibieni (1): Triturus carnifex
  • mamifere (3): liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliac cu picioare lungi (Myotis capaccinii), liliac comun (Myotis myotis)
  • nevertebrate (1): Oxygastra curtisii
  • pești (8): Alosa agone, Barbus caninus, Barbus plebejus, zglăvoacă (Cottus gobio), Lethenteron zanandreai, Rutilus pigus, Salmo marmoratus, Telestes muticellus
  • reptile (1): țestoasa de baltă (Emys orbicularis)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 7 specii de plante, 2 specii de păsări, 4 specii de amfibieni, 12 specii de mamifere, 3 specii de nevertebrate, 1 specie de pești, 5 specii de reptile.[3]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b DM 26/05/2017 - G.U. 135 del 13-06-2017
  2. ^ a b D.G.R. n.76-2950 del 22/05/2006
  3. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Fondo Toce”. Accesat în . 
  4. ^ a b „Fondo Toce”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]