Enol

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Exemplu de tautomerie ceto-enolică

Enolii (mai rar denumiți și alchenoli) reprezintă un tip de structură intermediară în chimia organică, extrem de reactivi și de instabili, care sunt din punct de vedere structural alchene (olefine) care au grupele hidroxil atașate de unul dintre atomii de carbon care participă la legătura dublă. Denumirea lor provine din combinarea termenilor „-en” (specific pentru alchenă) și „-ol” (de la alcool).

Prin tautomerie ceto-enolică, enolii se transformă reversibil în cetone.

Structura[modificare | modificare sursă]

Formula structurală a unui enol e următoarea:

Formule générale d'un énol.GIF

Echilibrul chimic al tautomerilor[modificare | modificare sursă]

Compoziția de echilibru a amestecului tautomerilor poate fi mult diferită de valoarea existentă în lichidul pur[1] dacă se folosește un solvent. Formele enolice sunt mai nepolare și mai volatile decânt cele cetonice.

Solubilitatea enolilor e mai mare în solvenții nepolari.

Se poate formula o regulă (Dimroth 1910) pe bază de date experimentale referitor la constanta de echilibru enol-cetonă K ca proporțională cu raportul solubilităților formelor enol - cetonă. Constanta de proporționalitate k este constantă pentru un ansamblu de solvenți[2].

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Nenițescu, op. cit., p. 89
  2. ^ Nenițescu, op. cit., p. 89

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • C. D. Nenițescu, Chimie Organică, vol. II, ediția a VIII-a, Editura Didactică și Pedagogică, 1980