Emberizide

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Emberizidae
Americantreesparrow36.jpg
Spizella arborea
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
Ordin: Passeriformes
Subordin: Passeri
Familie: Emberizidae
Vigors, 1831
Genuri

Peste 70 de genuri

Emberizidele (Emberizidae) sau presurile sunt o familie de păsări din ordinul paseriformelor (Passeriformes), răspândite pe aproape toată suprafața Pământului, de mărime mică sau de mijlocie, cu cioc conic, scurt, ascuțit și dur, care se hrănesc cu semințe, fructe mici și insecte.

În România se întâlnesc 8 specii.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Sunt păsări mici sau de mărime mijlocie, cu o lungime de 10–24 cm și o greutate de 8–75 g. Ciocul este conic, scurt, ascuțit și dur, cu mici vibrize la bază. Mandibula superioară este nedințată, de obicei puțin mai lungă ca cea inferioară. Coada este scurtă sau de mărime mijlocie.

Penajul este, de regulă, modest colorat (brun, măsliniu sau cenușiu), dar unele specii sunt multicolore. La multe specii sexele au aceiași culoare a penajului, dar la alte specii masculii și femelele au penajul diferit colorat. Masculii sunt, în general, ceva mai mari decât femelele.

Răspândire și habitat[modificare | modificare sursă]

Sunt răspândite pe aproape toată suprafața Pământului. Lipsesc în Oceania (inclusiv în Australia, dar au fost introduse în Noua Zeelandă), regiunile extreme ale Asiei de Sud-Est, ținuturile antarctice și în Madagascar.

Se întâlnesc în pajiști, pajiști alpine, mlaștini, tundra arctică, păduri rare, parcuri și garduri vii. În general sunt păsări arboricole, dar se pot mișca și pe sol cu multă ușurință.

Hrana[modificare | modificare sursă]

Hrana constă din cele mai variate feluri de semințe, pe care le decortica în prealabil, iar în sezonul cald, îndeosebi în epoca cuibăritului, și din insecte. Consumă și mici fructe, muguri de flori și de frunze. Puii sunt hrăniți cu insecte și larvele lor.

Migrația[modificare | modificare sursă]

Sunt specii atât sedentare, cât și migratoare. Speciile nordice întreprind migrații anuale ori la intervale de mai mulți ani, înspre ținuturile sudice.

Reproducerea[modificare | modificare sursă]

Sunt, de obicei, păsări monogame. Adesea numai femelele își construiesc cuibul și clocesc ouăle, iar masculii hrănesc femela pe cuib și apoi puii împreună cu ea.

Cuibul lor este descoperit, în formă de cupă, construit îngrijit și căptușit în interior, el este situat între crengile boschetelor, ale arborilor, în ierburi sau între bolovani ori crăpături de stânci.

Pe an au loc două sau trei clociri. După creșterea puilor, familiile hoinăresc în cârduri după hrană, producând unele pagube.

Semnificația pentru om[modificare | modificare sursă]

Multe specii au un cântec plăcut, iar unele specii sunt bune sau foarte bune cântătoare, fapt pentru care sunt ținute în colivii în multe părți ale lumii.

Deși multe specii mănâncă un număr substanțial de insecte, care pot fi dăunători agricoli, însă nu distrug insectele în cantități suficiente pentru a avea vreo importanță economică.

Speciile din România[modificare | modificare sursă]

Presură de baltă (Emberiza schoeniclus schoeniclus)
Presură de trestie (Emberiza schoeniclus intermedia)
Presură de stuf dobrogeană (Emberiza schoeniclus tschussii).

Sistematică[modificare | modificare sursă]

Familia Emberizidelor cuprinde 72-74 genuri și 291 specii.

Genuri:

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Emberizide

Vezi și[modificare | modificare sursă]