Elvira Nabiullina
Elvira Sahipzadovna Nabiullina (în rusă Эльвира Сахипзадовна Набиуллина; în tătară Elvira Səxipzəde qızı Nəbiullina; în bașchiră Эльвира Сәхипзада ҡыҙы Нәбиуллина; n. , Ufa, RSFS Rusă, URSS) este o economistă rusă, actualmente guvernatoare a Băncii Centrale a Rusiei. A fost consilier economic al președintelui rus Vladimir Putin din mai 2012 până în iunie 2013,[1] anterior ministru al dezvoltării economice și al comerțului din septembrie 2007 până în mai 2012.[2][3] În 2019, a fost recunoscută de Forbes drept a 53-a cea mai puternică femeie din lume.[4]
Tinerețe și educație[modificare | modificare sursă]
Nabiullina s-a născut la Ufa, Bașchiria, la 29 octombrie 1963,[5] într-o familie tătară.[6][7] Tatăl ei, Sahipzada Saitzadaevici, lucra ca șofer, în timp ce mama Zuleiha Hamatnurovna era angajată la o fabrică. Elvira a absolvit școala nr. 31 din Ufa cu calificativul „excelent”. A absolvit Universitatea de Stat din Moscova în 1986.[8][9] În anii următori, a fost admisă în programul Yale World Fellows 2007.[10]
Carieră[modificare | modificare sursă]
În 1991-1994, Nabiullina a lucrat la Uniunea pentru Știință și Industrie a URSS și entitatea succesoare a acesteia, Uniunea Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia(d).[8] În 1994, s-a angajat la Ministerul Dezvoltării Economice și Comerțului, unde a ajuns viceministru în 1997; a părăsit ministerul în 1998.[8] Următorii doi ani a fost director executiv la Sberbank și a făcut parte din grupul de experți non-guvernamental „Centrul pentru Dezvoltare Strategică” al fostului ministru al dezvoltării economice și comerțului Gherman Gref. A revenit la Ministerul Dezvoltării Economice și Comerțului în funcția de prim-adjunct în 2000.[8] Între 2003 și septembrie 2007, a prezidat Centrul pentru Dezvoltare Strategică, precum și un comitet consultativ care se pregătea pentru președinția Rusiei în 2006 a grupului de națiuni G8.
Președintele rus Putin a numit-o pe Nabiullina în funcția de ministru al dezvoltării economice și comerțului la 24 septembrie 2007, în locul lui Gref.[2] Ea declara că colaborarea cu vicepremierul și ministrul de finanțe de atunci Aleksei Kudrin(d) era „dificilă, dar întotdeauna interesantă”.[11] A rămas în funcția de ministru până la 21 mai 2012.[3] În acel an, a devenit consilier economic al lui Putin în cel de-al treilea mandat al celui din urmă; a fost în această funcție până în iunie 2013.[12]
Nabiullina a fost numită în 2013 guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, succedându-l pe Serghei Ignatev și devenind a doua femeie după Tatiana Paramonova în această funcție, cât și prima femeie rusă din G8.[13] În mai 2014, ea a fost desemnată de Forbes drept una dintre cele mai puternice femei din lume, publicația remarcând că „a primit sarcina dificilă de a gestiona cursul de schimb al rublei în timpul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei și a anexării ilegale a Crimeei și de a crește economia în fața riscului unei recesiuni”.[13] Într-un efortul de a opri deprecierea rublei, Banca Centrală a Rusiei, sub conducerea Elvieri Nabiullina, a majorat ratele dobânzilor, a cedat pieței libere cursul de schimb și a menținut un plafon asupra inflației,[14] stabilizând astfel sistemul financiar și stimulând încrederea investitorilor străini.[15]
Revista Euromoney(d) a numit-o cel mai bun guvernatorul al unei băncii centrale din anul 2015.[16] În 2017, revista britanică The Banker(d) i-a acordat titlul „Central Banker of the Year, Europe” (guvernatorul anului al unei bănci centrale din Europa).[17]
La 28 februarie 2022, ea a ținut un discurs în care a anunțat o serie de măsuri pentru combaterea crizei financiare ruse din 2022 cauzată de invazia Rusiei în Ucraina, printre care se numără creșterea ratei dobânzii a Băncii Centrale a Rusiei până la 20%, închiderea pieței de valori și instituirea controlului de capital.[18] În martie 2022, presa a relatat că Nabiullina a încercat să demisioneze, dar cererea i-a fost respinsă de Putin.[19]
„Broșa lui Nabiullina”[modificare | modificare sursă]
În mass-media rusă există superstiția că guvernatoarea Băncii Centrale folosește broșe la evenimente publice pentru a semnala starea economiei și planurile autorităților de reglementare. În 2020 și 2021, Nabiullina a purtat broșe care reprezentau un cocostârc, un hopa-mitică, o căsuță (la începutul pandemiei), un porumbel, un șoim, un leopard la pândă, un nor de ploaie, un arc, o balanță etc.[20]
În septembrie 2021, Nabiullina a dezvăluit semnificația broșelor, și anume că ele reprezintă propriul ei mod de comunicare, un limbaj alternativ pentru „a oferi pieței șansa de a reflecta”. Totuși, potrivit ei, semnificația exactă a oricărei broșe ar trebui să rămână un mister și este intenționat ambiguă, cu rare excepții.[21]
În discursul său din 28 februarie 2022, mai mulți analiști au remarcat că guvernatoarea nu a purtat nicio broșă. Serghei Guriev de la Sciences Po a speculat că gestul „nu ar trebui interpretat că nu ar fi de acord cu politica lui Putin, ci că dă un semn că este timpul să îngropăm politica monetară normală”; de asemenea a precizat „sunt sigur că ea nu a făcut parte din cercul restrâns care a luat decizia de a porni războiul”.[18]
Viață personală[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul anilor 1980, în timp ce era la Universitatea de Stat din Moscova, Nabiullina s-a căsătorit cu Iaroslav Kuzminov, unul din lectorii universității. Acesta a devenit rector al Școlii Superioare de Economie (ȘSE) a Universității Naționale de Cercetare (1994-2021), iar din iulie 2021 este supraveghetor academic la aceeași instituție. Cuplul are un fiu, Vasili (n. 13 august 1988), în prezent cercetător la ȘSE.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „New Kremlin Aides Allotted Responsibilities”. Sputnik International (în engleză). RIA Novosti. . Accesat în .
- ^ a b Levitov, Maria (septembrie 2007). „Putin Replaces Russian Economy Minister Gref With Nabiullina”. Bloomberg.
- ^ a b „Russia's Putin switches economy minister to the Kremlin”. Reuters (în engleză). . Accesat în .
- ^ „The World's 100 Most Powerful Women”. Forbes. Accesat în .
- ^ „Elvira Nabiullina” (PDF). ECE. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Человек в фуляре”. .
- ^ Evgenia Pismennaya; Gregory White (). „Putin's Central Banker Is On a Tear”. Bloomberg News(d).
- ^ a b c d „Elvira Nabiullina. Biography”. RIA Novosti (în rusă).
- ^ BackGround People: Nabiullina, Elvira Sakhipzadovna, Russia Profile 28 July 2008 Arhivat în , la Wayback Machine.. Accesat la 27 iunie 2012.
- ^ „Yale University President Levin Announces Selection of 2007 Yale World Fellows”. Yale News. . Accesat în .
- ^ Policy behind Kudrin ouster Arhivat în , la Wayback Machine.. Anna Arutunyan, Moscow News, 30 September 2011 Retrieved 27 June 2012.
- ^ „Указ Президента Российской Федерации от 21 мая 2012 г. N 674 "О помощнике Президента Российской Федерации"”. Российская газета (în rusă). Accesat în .
- ^ a b „Russian Central Banker Nabiullina Among Forbes' Most Powerful Women”. MoscowTimes.com. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Kirby, Paul (). „Russia economy: What is the risk of meltdown?”. BBC News. Accesat în .
- ^ „Central bank governor Nabiullina displays crisis fighting skills”. euromoney.com.
- ^ „Nabiullina named Euromoney Central Bank Governor of the year”. euromoney.com.
- ^ „Central Banker of the Year 2017”. TheBanker. UK. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Partington, Richard (). „Russia's central bank head 'is mourning for her economy'”. The Guardian. Accesat în .
- ^ „Russia Central Banker Wanted Out Over Ukraine, But Putin Said No”. Bloomberg. . Accesat în .
- ^ „Следите за брошками: сигналы Эльвиры Набиуллиной. Фотогалерея” (în rusă). RBC(d). .
- ^ „Набиуллина объяснила значение брошек на её пресс-конференциях” (în rusă). Vedomosti(d). .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Elvira Nabiullina la Wikimedia Commons