Elisa Știrbei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Elisa Știrbei (n. 1870 - d. 1957), a fost o descendentă a ilustrei familii Știrbei, nepoată de Domn, sora Prințului Barbu Știrbey, fost prim-ministru (în 1927), și soția lui Alexandru Marghiloman, apoi a lui Ion I.C. Brătianu.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Tatăl Elisei Știrbei a fost Alexandru Știrbei, om politic, iar mama Maria Ghica Comănești. Prin bunica Elisaveta este și descendentă din neamul Brâncovenilor.

În 1890 s-a căsătorit cu Alexandru Marghiloman, de care a divorțat mai târziu; în 1907 s-a căsătorit cu Ion I.C. Brătianu. Până în anul 1927, la moartea ultimului ei soț, a fost în centrul vieții politice românești. A fost o ființă distinsă, inteligentă, poliglotă (vorbea și scria în cel puțin trei limbi străine: franceza, engleza și germana).

După venirea comuniștilor la putere, în 1948 aproape întreaga avere i-a fost expropriată și a fost evacuată din casă.[1]

A murit la vârsta de 87 de ani supraviețuind 30 de ani soțului ei, Ion I.C. Brătianu.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ România Literară - "Memoriile soților Brătianu" de Z. Ornea

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Elisa Brătianu, Ion I.C. Brătianu, Memorii involuntare, Editura Oscar Print, București, 1999