Sari la conținut

Elena Lupescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Elena Lupescu
Date personale
PoreclăDuduia Modificați la Wikidata
Născută[1] Modificați la Wikidata
Iași, România Modificați la Wikidata
Decedată (81 de ani)[2][3] Modificați la Wikidata
Estoril, Cascais, Portugalia Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăIgreja de São Vicente de Fora[*][[Igreja de São Vicente de Fora (church and monastery in Lisbon)|​]] (–)
Mănăstirea Curtea de Argeș Modificați la Wikidata
PărințiNicolas Lupescu[*][[Nicolas Lupescu (Peerage person ID=104285)|​]][5] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuIon Tampeanu[*]​ (–)[6]
Carol al II-lea al României (–)[6] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Religiecatolicism Modificați la Wikidata
Ocupațiemetresă[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
PorecleDuduia[4]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Elena „Magda” Lupescu, Principesă de Hohenzollern (n. 3/15 septembrie 1899, Iași, România – d. , Estoril, Cascais, Portugalia) a fost amanta și apoi soția regelui Carol al II-lea al României.[7]

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Elena Lupescu a fost fiica lui Nicolae (Nahum) Grünberg (născut evreu, ulterior botezat creștin ortodox cu numele de Nicholas Wolff, devine apoi Nicolae Lupescu) și a Elizei Falk, născută evreică, botezată în religia catolică, fostă dansatoare la Viena[8]. În februarie 1919, Elena Lupescu s-a căsătorit, la Biserica cu hramul „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din Iași, cu un căpitan de artilerie din Regimentul 28 Obuziere[9], Ion Tâmpeanu, de care a divorțat după un scurt timp. El avea 34 de ani, ea 18.[10] Nașii de cununie au fost Elena și Eremia Grigorescu, generalul erou[11]. În 1925 a devenit amanta prințului Carol[12]. Prințul Carol a fost încoronat în 1930 ca Regele Carol al II-lea al României. După abdicarea Regelui Carol al II-lea în septembrie 1940, Elena Lupescu l-a urmat în exil. Pe 8 septembrie 1940, Regele Carol al II-lea și Elena Lupescu au ajuns cu propriul tren la Lugano, în Elveția.[13]. În octombrie 1940, guvernul legionar al României a cerut Spaniei extrădarea Elenei Lupescu, precum și cea a lui Ernest Urdăreanu, mareșalul Palatului, care, după părerea legionarilor, s-ar fi aflat alaturi de Regele Carol al II-lea, în spatele asasinării, la 30 noiembrie 1938, a lui Corneliu Zelea Codreanu, conducătorul organizației Garda de Fier.[14] Elena Lupescu a petrecut majoritatea perioadei de exil în Mexic, Brazilia și Portugalia. După căsătoria lor (1947) din Brazilia, Carol al II-lea și Elena Lupescu s-au mutat la Estoril, Portugalia, unde Carol cumpărase Villa del Sol.

După moartea lui Carol al II-lea, în 1953, Elena Lupescu a continuat să trăiască la Estoril, în Portugalia, până când s-a stins din viață.[15] Sicriul ei a fost depus la Capela Regilor Portugaliei din mănăstirea São Vicente de Fora din Lisabona, alături de sicriul Regelui Carol al II-lea. În anul 2003 sicriele celor doi au fost aduse la mănăstirea Curtea de Argeș.[16]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Darryl Roger Lundy. „Elena Lupescu” (în engleză). The Peerage[*]. Wikidata Q21401824. Accesat în . 
  2. ^ Darryl Roger Lundy. „Elena Lupescu” (în engleză). The Peerage[*]. Wikidata Q21401824. Accesat în . 
  3. ^ „Magda Lupescu” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056. Accesat în . 
  4. ^ „Elena Lupescu, marea dragoste a Regelui Carol al II-lea și mărul discordiei din Casa Regală”. 
  5. ^ Darryl Roger Lundy. „Elena Lupescu” (în engleză). The Peerage[*]. Wikidata Q21401824. 
  6. ^ a b „Elena Lupescu”. The Peerage[*]. Accesat în . 
  7. ^ Țarălungă, Ecaterina (). Enciclopedia identității românești. Personalități. Litera. p. 454. 
  8. ^ "Happy as a milkman", TIME 13 aprilie 1953
  9. ^ Petre Țurlea: Carol al IIlea și camarilla regală, 2010
  10. ^ Niculescu, Tatiana (). Regele și Duduia. Carol II și Elena Lupescu dicolo de bârfe și clișee. București: Humanitas. p. 29. 
  11. ^ Col.prof.univ.dr. Adrian Stroea și Col. (r) Marin Ghinoiu: Din elita artileriei, 2012
  12. ^ „7 femei remarcabile in istoria Romaniei”. Descopera. Accesat în . 
  13. ^ "Carol finds haven in a Swiss resort", NYT, 9 septembrie 1940, p.1
  14. ^ "Return of Lupescu asked by Rumania", NYT 29 octombrie 1940, p.4
  15. ^ "Magda Lupescu, the woman behind Rumania's throne, is dead at 81" NYT, 30 iunie 1977, p.73
  16. ^ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. p. 268-269. 

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Ţarălungă, Ecaterina (), Enciclopedia identității românești. Personalităţi, Bucureşti: Litera Internaţional, ISBN 978-606-600-246-2 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Elena Lupescu la Wikimedia Commons

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Elena_Lupescu&oldid=16870216