Elena Lupescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Elena Lupescu
Magda Lupescu, Rumunii Karola II.jpg
Elena Lupescu
Date personale
Născută[1] Modificați la Wikidata
Iași, România Modificați la Wikidata
Decedată (77 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Estoril, Portugalia Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăMonastery of São Vicente de Fora[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania (1965-1989).svg România Modificați la Wikidata
OcupațieMetresă Modificați la Wikidata
Activitate
Partener(ă)Carol al II-lea al României  Modificați la Wikidata

Elena "Magda" Lupescu (n. 3/15 septembrie 1899, Iași, România – d. ,[1][2] Estoril, Portugalia) a fost amanta și apoi soția regelui Carol al II-lea al României.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Elena Lupescu a fost fiica lui Nicolae (Nahum) Grünberg (născut evreu, ulterior botezat creștin ortodox cu numele Nicolae Lupescu) și a Elizei Falk, născută evreică, botezată în religia catolică, fostă dansatoare la Viena[3]. În timpul primului război mondial, Elena Lupescu a fost căsătorită cu un locotenent de vânători de munte, Ion Tâmpeanu, de care a divorțat după scurt timp. În 1922 a devenit amanta prințului Carol. În 1923 au fugit împreună din România. Prințul Carol a fost încoronat în 1930 ca Regele Carol al II-lea al României. După abdicarea Regelui Carol al II-lea în septembrie 1940, Elena Lupescu l-a urmat în exil. Pe 8 septembrie 1940, Regele Carol al II-lea și Elena Lupescu au ajuns cu propriul tren la Lugano, în Elveția.[4]. În octombrie 1940, guvernul legionar al României a cerut Spaniei extrădarea Elenei Lupescu, precum și cea a lui Ernest Urdăreanu, mareșalul Palatului, care, după părerea legionarilor, s-ar fi aflat alaturi de Regele Carol al II-lea, în spatele asasinării, la 30 noiembrie 1938, a lui Corneliu Zelea Codreanu, conducătorul organizației „Garda de Fier”.[5] Elena Lupescu a petrecut majoritatea perioadei de exil în Mexic, Brazilia și Portugalia. După căsătoria din 1947 din Brazilia, Carol al II-lea și Elena Lupescu s-au mutat la Estoril, Portugalia, unde Carol cumpărase Villa del Sol.

După moartea lui Carol al II-lea, în 1953, Elena Lupescu a continuat să trăiască la Estoril, în Portugalia, până când s-a stins din viață.[6] Sicriul ei a fost depus la capela Regilor Portugaliei din mănăstirea São Vicente de Fora din Lisabona, alături de sicriul Regelui Carol al II-lea. În anul 2003 sicriele celor doi au fost aduse la mănăstirea Curtea de Argeș.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Elena Lupescu, The Peerage, accesat în  
  2. ^ a b Magda Lupescu, Find a Grave, accesat în  
  3. ^ "Happy as a milkman", TIME 13 aprilie 1953
  4. ^ "Carol finds haven in a Swiss resort", NYT, 9 septembrie 1940, p.1
  5. ^ "Return of Lupescu asked by Rumania", NYT 29 octombrie 1940, p.4
  6. ^ "Magda Lupescu, the woman behind Rumania's throne, is dead at 81" NYT, 30 iunie 1977, p.73

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Elena Lupescu