Eid al-Adha

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Eid al-Adha în Senegal.

Eid al-Adha (arabă عيد الأضحى‎ ʿīd al-aḍḥā, română Sărbătoarea Sacrificiului) sau Kurban Bayramî (în limba turcă și tătară, iar în limba arabă: عيد الأضحى; ‘Id al-Adha) este una dintre cele mai importante sărbători musulmane, alături de Sărbătoarea Ruperii Postului (în limba arabă: ‘Id al-Fitr). Punctul culminant al festivității este considerat Haddsch, denumirea dată pelerinajului la Mekka. Sărbătoarea are loc anual în luna a zecea Dhu l-Hijjah și durează patru zile.

Termenul de Kurban își are originea din limba arabă, de la rădăcina cuvântului Kurb, ce se traduce prin „apropiere”, cuvânt utilizat și pentru animalul ce urmează a fi sacrificat.

Perioada sărbătorii[modificare | modificare sursă]

Pentru stabilirea evenimentelor importante și a sărbătorilor religioase, musulmanii utilizează calendarul islamic, calculat după fazele lunii (calendar lunar) și este cu 10-12 zile mai scurt decât anul din calendarul gregorian. Conform calendarului gregorian, cel islamic începe în anul 622 d.Hr, an denumit Hegira, în care a avut loc emigrarea profetului Muhammad de la Mecca la Medina. De asemenea, referința pentru începutul următoarei zile este chemarea la rugăciunea rituală de seară și nu miezul nopții cum suntem obișnuiți.

Kurban Bayramî se sărbătorește anual, în a douăsprezecea lună islamică (în limba turcă: Zulhijja sau Dhu'l-Hijjah), ziua a zecea și durează patru zile. În anul 2016 d.Hr., ce corespunde cu anul islamic 1437, Kurban Bayramî s-a sărbătorit în data de 12 septembrie.

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Sacrificarea animalelor își are originea din tradițiile păgâne, cu mult înaintea religiilor avraamice. Cei care au o situație financiară stabilă și își permit să sacrifice un animal, aleg în majoritatea din cazuri o oaie pentru îndeplinirea ritualului, ca simbol al acceptării sacrificiului lui Avraam (Ibrahim).

100 ”Domnul meu! Dăruiește-mi un fiu dintre cei drepți!”

101 Atunci îi vestirăm un fecior blând,

102 Când ajunse să trudească alături de el, îi spuse: ”O, fiul meu! Am văzut în vis că se făcea că te jertfeam. Cum vezi tu oare acest lucru?” El răspunse: „o, tată! Fă ceea ce ti s-a poruncit și mă vei afla dintre cei răbdători, dacă Dumnezeu va voi!”

103 După ce amândoi s-au supus, iar Abraham s-a aruncat cu fața la pământ,

104 Noi i-am strigat: ” O, Abraham!

105 Tu ai crezut vedenia. Altfel îi răsplătim Noi pe făptuitorii de bine.

106 Aceasta a fost încercarea fără de tăgadă.”

107 Noi l-am răscumpărat printr-o jertfă măreață

108 și am lăsat amintirea sa în veac

109 ”Pace lui Abraham !”

110 Astfel îi răsplătim noi pe făptuitorii de bine.

111 El a fost printre robii Noștri credincioși.

112 Noi i-am investit pe Isaac, un profet dintre cei drepți.[1]

Tradiții și practici[modificare | modificare sursă]

În prima zi de sărbătoare congregația, formată din bărbați, se adună în moschee pentru a îndeplini împreună prima rugăciune de dimineață, după care urmează rugăciunea specială de Bayram. După finalizarea rugăciunilor aceștia se felicită în moschee și apoi se îndreaptă spre casele lor, moment din care începe oficial sărbătoarea. Toată lumea, îmbrăcată în haine noi își vizitează rudele, în special cele vârstnice. Este un prilej de bucurie, apropiere, iertare și împăcare. În același timp, după rugăciunea de Bayram, până la apusul celei de-a treia zi de sărbătoare, cei care își permit, sacrifică un animal (Kurban) pe care îl împart cu cei nevoiași, cu rude și vecini.

Condiții de sacrificare[modificare | modificare sursă]

Animalul sacrificat poate fi doar: oaie, vacă, bivol, capră sau cămilă, depinde de specificul zonei sau a situației financiare a celui care oferă sacrificiul. Vârsta minimă a Kurbanului trebuie să fie precum urmează: oaia și capra peste un an, vaca și bivolul peste doi ani, iar cămila peste cinci ani. Animalul legat la ochi se așază pe partea stângă, cu capul îndreptat spre Kabaa și se sacrifică rapid, printr-o singură lovitură, fără a-l face să sufere. Ritualul este precedat de rostirea unor rugăciuni specifice, dintre care cea mai importantă este: ”Bismillah Allahü ekber” (Cu numele lui Allah, Allah este Mare).

Kurbanul se împarte în trei părți din care una rămâne familiei, una se oferă rudelor și cealaltă parte nevoiașilor.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Grigore, George (2015). Coranul. Herald. p. 293-294 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Grigore, George (2015). Coranul, traducere din limba arabă. Herald.
  • Mohammed Rashed: Das Opferfest (cid-aladha) im heutigen Ägypten. Klaus Schwarz Verlag, Berlin 1998, ISBN 3-87997-267-2.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Eid al-Adha