Ecaterina Ciorănescu-Nenițescu
Pentru alte sensuri, vedeți Ciorănescu (dezambiguizare).
Pentru alte sensuri, vedeți Nenițescu (dezambiguizare).
 Membru titular al Academiei Române |
|---|
| Ecaterina Ciorănescu-Nenițescu | |
 Chimista Ecaterina Ciorănescu-Nenițescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 15 august 1909 București, Regatul României |
| Decedată | 23 ianuarie 2000, (91 de ani) București, România |
| Părinți | Ion C. Ciorănescu |
| Frați și surori | Ioan Ciorănescu Nicolae Ciorănescu Alexandru Ciorănescu George Ciorănescu  |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | chimist |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Educație | Facultatea de Fizică și Chimie a Universității din București |
Modifică date / text  | |
Ecaterina Ciorănescu-Nenițescu (n. 15 august 1909, București - d. 23 ianuarie 2000)[1] a fost un chimist român, organizatoarea școlii românești de chimie farmaceutică, membru titular al Academiei Române.[2]
Biografie
[modificare | modificare sursă]- 1909 – S-a născut la 15 august la București, în familia învățătorului Ion C. Ciorănescu, inițiatorul învățământului pentru surdo-muți. A mai avut patru frați, matematicianul Nicolae Ciorănescu, poetul Ioan Ciorănescu, Alejandro Ciorănescu[3] și George Ciorănescu, toți intelectuali de prestigiu.[4]
- 1928-1931 – A urmat cursurile Facultății de Fizică și Chimie a Universității din București.[5]
- 1936 – Și-a susținut teza de doctorat în chimie cu titlul „Sinteze cu clorură de aluminiu în seria hidrocarburilor alifatice și aliciclice”,[6] sub coordonarea profesorului Costin Nenițescu, căruia îi va deveni colaboratoare și mai apoi, soție. A debutat în învățământul universitar ca și asistent, fiind prima femeie asistent la Catedra de chimie organică a Politehnicii bucureștene.
- 1941 – Devine șef de lucrări la Catedra de chimie organică a Politehnicii bucureștene.
- 1945 - A urmărit elaborarea unor procedee de sinteză a unor medicamente și intermediari pentru industria chimică organică (sulfamide, medicamente antituberculoase, insecticide), contribuind astfel, la realizarea industriei de medicamente de sinteză în România.
- 1947-1954 - A fost profesor de chimie organică la Institutul de Petrol și Gaze din București, unde a înființat Laboratorul de chimie organică.
- 1949 – Este numită conferențiar la aceeași catedră.
- 1957 – Este autoarea primului curs de sinteza medicamentelor la o universitate românească și autoarea primului tratat românesc de Medicamente de sinteză.
- 1961-1980 – A obținut rezultate deosebite privind reacțiile de dublă lărgire de ciclu și stereospecificitatea lor, și a realizat sinteza de substanțe cu acțiune antitumorală pornind de la ideea de a grefa o grupă cu acțiune citostatică.
- 1962-1977 – Devine profesor la Catedra de chimie organică a Facultății de Chimie Industrială a Institutului Politehnic București. În 1963 devine membru corespondent al Academiei Române.
- 1971-1977 - A fost șef al Catedrei de chimie organică la Institutul Politehnic București. Din 1971 este membră a Academiei Tiberina din Roma și membră a Societății de Chimie din New York.
- 1970-1991 – A ocupat funcția de director al Centrului de Chimie Organică al Academiei Române.
- 1974 – Devine membru titular al Academiei Române.
- 2000 – A încetat din viață pe 23 ianuarie la București, lăsând în urma ei o vastă bibliografie în domeniul chimiei organice și a medicamentelor de sinteză.[7]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Ţarălungă, Ecaterina (2019). Enciclopedia identității românești. 2: Personalităţi. AGIR. p.186
- ^ Ursu, dr. Dorina N. (). https://revistadechimie.ro/NewsDetail.asp?ID=275. A92. p. 79. Legătură externa în
|title=(ajutor) - ^ Chihaia, Lăcrămioara (). Dicționar Enciclopedic Ilustrat. 61635 de articole, 96338 de definiții, 2320 de ilustrații. Cartier. p. 1243.
- ^ Balaban, Alexandru T. „Omagiu - Aniversarea centenarului nasterii Doamnei Academician Ecaterina Cioranescu”. revistadechimie.ro. Accesat în .
- ^ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 141.
- ^ Enciclopedia marilor personalităţi din istoria, ştiinţa şi cultura românească de-a lungul timpului : vol. 2. București: Geneze. . p. 444.
- ^ Jurnalul RO
Surse
[modificare | modificare sursă]- "Costin D. Nenițescu - Viața și opera", A. Balaban, M. Banciu, Editura Academiei, 1995, București
- In memoriam Costin D. Nenitzescu
- imagini din casa Nenițescu
- Dicționar de personalități românești ale științelor și tehnicii, Editura Științifică și Enciclopedică, 1982, București
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Balaban, Alexandru T. (), „Omagiu - Aniversarea centenarului nasterii Doamnei Academician Ecaterina Cioranescu”, Revista de Chimie, 60 (9) „revistadechimie.ro”. Accesat în .
- Popescu, Mihai Gabriel; Ghilimescu, Ştefan Ion (), Dinastia de cărturari a Ciorăneștilor: fișe monografice și bibliografie, Târgovişte: Editura Bibliotheca, ISBN 973-9426-28-X
- Rusu, Dorina N. (), Membrii Academiei Române, 1866-1996. Mic dicţionar, Iaşi: Editura A92
- Moroianu, Dinu; Ștefan, M. Maeștrii ingeniozității românești. București: Editura Didactică și Pedagogică, 1976.