Sari la conținut

Dune (film din 1984)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Dune (film))
Dune

Afișul filmului.
Titlu originalDune
RegizorDavid Lynch
ScenaristDavid Lynch
Roman:
Frank Herbert
Bazat peDune (de Frank Herbert)  Modificați la Wikidata
ProducătorRaffaella De Laurentiis
StudioDino De Laurentiis Corporation
DistribuitorUniversal Pictures
MuzicaToto
Brian Eno (Prophecy Theme)
Marty Paich (altă muzică)
Distribuție
Premiera14 decembrie 1984
Durata137 de minute[1]
ȚaraStatele Unite ale Americii
Filmat înCalifornia
Mexic
Arizona  Modificați la Wikidata
Locul acțiuniiArrakis  Modificați la Wikidata
Limba originalăengleză
Disponibil în românăsubtitrat
NominalizăriPremiul Oscar pentru cel mai bun mixaj sonor (Bill Varney[*][[Bill Varney (sound engineer (1934-2011))|​]], Steve Maslow[*][[Steve Maslow (Sound engineer)|​]], Kevin O'Connell[*][[Kevin O'Connell (Sound engineer)|​]] și Nelson Stoll[*][[Nelson Stoll (Sound engineer)|​]], )
Premiul Saturn pentru cele mai bune costume ()
Premiul Hugo pentru cea mai bună prezentare dramatică ()  Modificați la Wikidata
Buget40 milioane $[2]
Încasări30,9 milioane $[2]
Prezență online

Dune este un film științifico-fantastic din 1984 scris și regizat de David Lynch, bazat pe romanul cu același nume al lui Frank Herbert din 1965. În film apare Kyle MacLachlan în rolul lui Paul Atreides. În alte roluri: Francesca Annis, Everett McGill, Sting, Max von Sydow, Jose Ferrer, Siân Phillips, Virginia Madsen, Alicia Witt, Patrick Stewart și Sean Young. A fost filmat la Studiourile Churubusco din Mexico City, iar coloana sonoră este realizată de trupa Toto. Filmul prezintă povestea unui tânăr prezis ca fiind Kwisatz Haderach, cel care va elibera planeta deșertică de malefica Casa Harkonnen cu ajutorul nativilor Fremeni.

După succesul romanului, începând cu 1971, au fost mai multe încercări de adaptare pentru marele ecran. Pe parcursul anilor 1970 au încercat să producă un film bazat pe acest roman Arthur P. Jacobs, Alejandro Jodorowsky, Ridley Scott și alții. În 1981, David Lynch a fost desemnat ca director executiv de către producătorul de film Dino De Laurentiis.

Filmul nu a fost bine primit de critică și a fost slab cotat la box office-ul american. Cu toate acestea, filmul are un număr semnificativ de fani care-l consideră o adaptare de excepție.[3][4]

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

În viitorul îndepărtat, universul cunoscut este guvernat de împăratul padișah Shaddam Corrino al IV-lea; substanța cea mai prețioasă din întinsul său imperiu galactic feudal este mirodenia melanj, care prelungește viața, mărește conștiința și este vitală pentru călătoria în spațiu. Ghilda Spațială și Navigatorii folosesc mirodenia melanj pentru a călători instantaneu prin spațiu în condiții de siguranță în orice parte a universului.

Simțind o potențială amenințare asupra productiei de mirodenie, Ghilda Spațială trimite un emisar pentru a cere o explicație din partea împăratului, care a și-dezvăluit confidențial planurile de a distruge Casa Atreides. Popularitatea Ducelui Leto Atreides este în creștere, el este suspectat că fi strâns o armată secretă folosind arme sonice numit Weirding Module, devenind astfel o amenințare la adresa împăratului. Planul lui Shaddam este de a oferi controlul Casei Atreides planeta Arrakis, singura sursă de mirodenie, pentru a cădea acolo în cursa întinsă de către vechii lor dușmani, Harkonnenii. Navigatorul (un mutant) îi ordonă Împăratului să-l ucidă pe fiul ducelui, Paul Atreides, un tânăr cu viziuni profetice. Ordinul atrage atenția confreriei Bene Gesserit, deoarece Pavel face parte din programul lor genetic de secole de producere a supraomului Kwisatz Haderach. Paul este testat de Cucernică Maică Bene Gesserit Gaius Helen Mohiam.

Kyle MacLachlan este Paul Atreides
Sting este Feyd-Rautha.

În ordinea prezentării:

  1. ^ DUNE (PG) (!)”. United International Pictures. British Board of Film Classification. . Accesat în . 
  2. ^ a b Dune (1984)”. Box Office Mojo. Accesat în . 
  3. ^ Schilling, Dave (). „David Lynch's Dune bombed, but was actually foundational”. Polygon. Accesat în . 
  4. ^ Snyder, Daniel D. (). „The Messy, Misunderstood Glory of David Lynch's Dune. The Atlantic. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]