Dridza ezers
| Dridža ezers | |
 | |
  | |
| Poziția |  Letonia |
|---|---|
| Coordonate | 55°58′51″N 27°17′16″E / 55.9808°N 27.2878°E |
| Cod Natura 2000 | LV0300900  |
Modifică date / text  | |
Dridza ezers este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Letonia întinsă pe o suprafață de 2.597,18 ha, integral pe uscat.
Localizare[modificare | modificare sursă]
Centrul sitului Dridza ezers este situat la coordonatele 55°58′52″N 27°17′16″E / 55.9812°N 27.2878°E.
Înființare[modificare | modificare sursă]
Situl Dridza ezers a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în septembrie 2002[2] pentru a proteja 3 specii de plante și 35 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:
Biodiversitate[modificare | modificare sursă]
Situată în ecoregiunea boreală, aria protejată conține 13 habitate naturale: Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoëto-Nanojuncetea, Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Pajiști calcaroase din nisipuri xerice, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Pajiști fino-scandinave uscate până la mezice, bogate în specii de altitudine mică, Pajiști aluvionare boreale nordice, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Taiga vestică, Păduri caducifoliate bătrâne naturale hemiboreale fino-scandinave (Quercus, Tilia, Acer, Fraxinus sau Ulmus) bogate în specii epifite, Păduri caducifoliate de mlaștină fino-scandinave, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Mlaștini împădurite.[4]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]
- plante (3): turiță (Agrimonia pilosa), Najas flexilis, Najas tenuissima
- păsări (29): rață sulițar (Anas acuta), rață lingurar (Anas clypeata), gârliță mare (Anser albifrons), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), buhai de baltă (Botaurus stellaris), Bucephala clangula, barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), erete de stuf (Circus aeruginosus), cristeiul de câmp (Crex crex), lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), egretă albă (Egretta alba), muscar (Ficedula parva), ciuvică (Glaucidium passerinum), cocor (Grus grus), codalb (Haliaeetus albicilla), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), ferestraș mic (Mergus albellus), vultur pescar (Pandion haliaetus), viespar (Pernis apivorus), ciocănitoare verzuie (Picus canus), cresteț pestriț (Porzana porzana), chiră de baltă (Sterna hirundo), cocoșul de mesteacăn (Tetrao tetrix tetrix)
- mamifere (2): vidră de râu (Lutra lutra), liliac de iaz (Myotis dasycneme)
- nevertebrate (1): Osmoderma barnabita
- pești (3): zvârluga (Cobitis taenia), zglăvoacă (Cottus gobio), țipar (Misgurnus fossilis)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 9 specii de plante, 9 specii de păsări, 8 specii de mamifere, 12 specii de nevertebrate, 1 specie de pești.[3]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b http://www.likumi.lv/doc.php?id=22697
- ^ a b http://www.likumi.lv/doc.php?id=22697
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Dridza ezers”. Accesat în .
- ^ a b „Dridza ezers”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .