Douglas DC-9
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Douglas DC-9 | ||
 Un avion DC-9 Itavia în 1972 | ||
| Tip | Aeronavă de pasageri bimotor scurt-curier cu fuzelaj îngust | |
|---|---|---|
| Țară de origine | Statele Unite ale Americii | |
| Constructor | McDonnell Douglas | |
| Proiectat de | McDonnell Douglas | |
| Zbor inaugural | ||
| Produs | 1965 - 2006 | |
| Introdus | ||
| Stare | în serviciu | |
| Beneficiar principal | ||
| Bucăți fabricate | ||
| Dezvoltat din | Douglas DC-9 | |
| Variante | 717-200 Basic Gross Weight, 717-300 High Gross Weight | |
Modifică date / text  |
||
Douglas DC-9 (vândut ulterior sub numele de McDonnell Douglas DC-9) este un avion de pasageri bimotor scurt-curier american cu un singur culoar, produs între 1965 și 1982. A fost primul model dintr-o familie de avioane foarte populare, versiunile modernizate ale avionului fiind vândute sub numele MD-80, MD-90 și, în sfârșit, Boeing 717. Această familie de avioane a fost produsă pentru mai bine de 41 de ani, producția ultimului Boeing 717 având loc în 2006.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Anii 1960 au fost marcați de apariția avioanelor cu reacție în transportul de pasageri, revoluționând transporturile aeriene. Acestea erau însă rezervate în mare parte operațiunilor lung și mediu curier, pe liniile scurt-curier fiind trimise avioanele cu piston folosite anterior pe relațiile lungi (precum Lockheed L-188 sau Douglas DC-6). Avioanele existente în acea vreme nu se pretau la astfel de operațiuni, simțindu-se nevoia unui avion cu reacție specific pentru aceste rute.
Astfel, Douglas Aircraft Corporation a decis în 1963 să construiască un avion specializat pentru aceste rute, pentru a fi vândut alături de modelul mediu și lung-curier Douglas DC-8.
Nu a fost singurul avion de acest gen construit în perioadă, piața imensă anticipată dând naștere unui număr mare de avioane similare, toate cu un succes considerabil pe piață, precum BAC 1-11, Caravelle, Boeing 727 și Boeing 737 etc. Ca și BAC 1-11 și Caravelle, avionul a respectat rețeta tipică pentru astfel de avioane - 2 motoare poziționate dorsal pe fuselaj pentru o înălțime mică față de sol (Pratt & Whitney JT8D), coadă în formă de T pentru o aerodinamică cât mai eficiente, aripi pentru piste scurte, și o configurație tipică cu 5 locuri pe un rând (2+3).
Avionul a fost un succes categoric, 976 fiind produse până în 1982. Pentru vremea sa a fost un avion deosebit de modern, fiind unul din primele avioane de pasageri ce aveau nevoie de doar doi piloți, asigurându-se astfel economii importante. Dacă considerăm întreaga familie (până la Boeing 717), DC-9 este unul din cele mai bine vândute modele de avioane, fiind surclasat doar de Boeing 737 și Airbus A320. În plus, este unul dintre cele mai solide avioane produse vreodată, multe fiind încă în serviciu de pasageri la linii importante aeriene, chiar dacă sunt mai vechi de 30 de ani. Compania americană Northwest Airlines deține peste 100 de astfel de avioane (DC-9 din seria originală), fiind operatorul principal.
Modele[modificare | modificare sursă]
Acestea sunt exclusiv modelele originale. Pentru modelele DC-9-80 (MD-80) și ulterioare, vizitați articolul dedicat acestora
- DC-9-10 : modelul inițial, de 31.8 metri lungime, cu o masă maximă autorizată de 41 de tone. 138 au fost produse din care 46 rămân în uz.
- DC-9-15 și DC-9-20 : variații ale modelului DC-9-10, primul oferind capacitate de combustibil și masă autorizată mai mare, pentru autonomie crescută, al doilea oferind aripi modificate și motoare mai puternice pentru operațiuni pe aeroporturi situate la altitudini mari. Foarte puține au fost produse, din care numai 2 mai sunt în uz.
- DC-9-30 : modelul principal, cu 662 de avioane produse, din care 294 rămân în uz. Avionul este mai lung cu 4.5 m, aripile fiind mai lungi cu 0.9 m. Puterea motoarelor a fost crescută de la 54.5 KN la 69 KN, iar masa maximă autorizată a fost crescută la 50 t. Operatorul principal este Northwest Airlines cu peste 70 de bucăți. 30 de alte linii aeriene mai operează acest model.
- DC-9-40 : model mai lung cu 2 m decât DC-9-30. 71 au fost produse din care 41 rămân în uz. ABX Air este operatorul principal.
- DC-9-50 : Cel mai lung model, cu o capacitate de până la 139 pasageri. Introdus în 1975, aduce un număr de îmbunătățiri, precum interioare noi, și motoare mai puțin zgomotoase. 96 au fost produse din care 57 rămân în uz.
- C-9 : Model militar, 48 au fost produse, din care 20 de C-9 Nightingale (avioane medicale pentru Armata SUA), 21 de C-9 Skytrain II pentru Marina SUA, 2 C-9K pentru Armata đin Kuwait. C-9 Nightingale a fost retras, C-9 Skytrain și C-9K rămân în uz.
- DC-9-80 : vezi MD-80.
Detalii Tehnice[modificare | modificare sursă]
| DC-9-10 | DC-9-21 | DC-9-30 | DC-9-40 | DC-9-50 | |
|---|---|---|---|---|---|
| Pasageri (o clasă) |
90 | 115 | 125 | 135 | |
| Masă maximă autorizată la decolare (MTOW) |
41,100 kg | 44,500 kg | 49,900 kg | 51,700 kg | 54,900 kg |
| Autonomie | 1,265 mile nautice (2,340 km) |
1,850 mn (3,430 km) |
1,635 mn (3,030 km) |
1,685 mn (3,120 km) |
1,635 mn (3,030 km) |
| Viteză croazieră | 903 km/h | 896 km/h | 917 km/h | 898 km/h | |
| Lungime | 31.82 m | 36.37 m | 38.28 m | 40.72 m | |
| Anvergură aripi | 27.25 m | 28.47 m | |||
| Motoare (2x) | Pratt & Whitney JT8D-5 | Pratt & Whitney JT8D-9 | Pratt & Whitney JT8D-15 | Pratt & Whitney JT8D-17 | |
| Putere motoare | 62,275 N | 66,723 N | 68,947 N | 71,172 N | |
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Familia DC-9 de-a lungul timpului : Douglas DC-9 - McDonnell Douglas MD-80 - McDonnell Douglas MD-90 - Boeing 717
Familia Douglas/McDonnell Douglas : DC-2 - DC-3 - DC-4 - DC-5 - DC-8 - DC-9 - DC-10 - MD-80 - MD-11 - MD-90 - MD-95/Boeing 717
Concurența : Sud Aviation Caravelle, BAC 1-11, Boeing 727, Boeing 737, Fokker F28, Tupolev Tu-134
| ||||||||