Dorli Blaga

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Dorli Blaga
Date personale
Născută (87 de ani) Modificați la Wikidata
Berna, Elveția Modificați la Wikidata
Părinți Lucian Blaga
Cornelia Brediceanu Modificați la Wikidata
Căsătorită cu Tudor Bugnariu Modificați la Wikidata
Activitate
Alma mater Facultatea de Fizică a Universității din București

Ana-Dorica "Dorli" Blaga (n. 2 mai 1930(1930-05-02), Berna, Elveția; căsătorită cu Tudor Bugnariu) este o intelectuală, fiica filosofului, poetului și dramaturgului român Lucian Blaga și a Corneliei Brediceanu. A contribuit la editarea operei complete a poetului-filosof.

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Dorli Blaga s-a născut la 2 mai 1930, la Berna, Elveția unde tatăl ei, Lucian Blaga lucra în calitate de atașat de presă la Legația Română. Numele de alint Dorli este de fapt un derivat de la cuvîntul "dor", unul din simbolurile centrale ale poeziei lui Blaga, scrisă mai ales în perioada în care acesta a fost atașat cultural la legațiile românești din Elveția sau Portugalia.

Urmează cursurile liceale la Sibiu în perioada războiului, iar apoi, după eliberarea Ardealului de Nord, la Liceul de fete "Regina Maria" din Cluj (azi Colegiul Național George Coșbuc (Cluj) . Se înscrie la Facultatea de Fizică din Cluj, transferându-se apoi la aceeași facultate a Universității din București.

În 1957, Dorli Blaga s-a măritat cu profesorul Tudor Bugnariu, care era cu 21 ani mai în vârstă decât ea. Tudor Bugnariu fusese însurat cu Kato Balasz, o evreică maghiară. Familia acesteia fusese deportată Auschwitz și mama, surorile și nepoatele ei muriseră în detenție. Kato, care, fiind măritată cu un creștin, nu fusese deportată, nu a suportat și s-a sinucis în 1945.

Activitate profesională[modificare | modificare sursă]

În perioada 1962-1967, Dorli Blaga a lucrat la Institutul de Documentare Tehnică. În 1967 s-a transferat la Consiliul Național al Cercetării Științifice unde a lucrat, până în 1972, la Comisia Plan Sinteză. În 1972 a revenit la Institutul de Documentare Tehnică, lucrând în calitate de redactor responsabil pentru publicația „Cercetare științificădezvoltare tehnologică”, publicație realizată pe baza documentelor UNESCO și ONU.

Din 1991 lucrează la Senatul României în calitate de expert cu documentația privind NATO, iar apoi în calitate de consilier parlamentar la cabinetul Președintelui Senatului din acea vreme, Oliviu Gherman.

Activitate literară[modificare | modificare sursă]

Dorli Blaga a fost împuternicită de Lucian Blaga, prin testamentul său, să îi administreze opera. Fiind și deținătoarea drepturilor de autor a operei lui Lucian Blaga, ea s-a implicat puternic, în special în perioada după 1990, în munca de recuperare și valorificare a operei poetului.

A contribuit la editarea romanului postum al lui Lucian Blaga, Luntrea lui Caron și a colaborat cu monograful Ion Bălu la redactarea celei mai complete biografii, în patru volume, Viața lui Lucian Blaga. De asemenea, a coordonat publicarea ediției critice a operei complete a lui Lucian Blaga.

Dorli Blaga a scris și un volum de memorii: "Tatăl meu, Lucian Blaga".

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]