Sari la conținut

Distribuția geografică și statutul limbii maghiare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Limba maghiară
Distribuție geografică și statut
Istorie
Dialecte
Fonologie
Gramatică
Morfologie
Verbul
Substantivul, adjectivul și numeralul
Adverbul
Pronumele
Cuvintele funcționale
Cuvintele propoziții
Sintaxă
Propoziția
Fraza
Lexic
Lista Swadesh a limbii maghiare

Limba maghiară este vorbită de aproximativ 12,6 milioane de persoane, 9,8 milioane din acestea locuind în Ungaria[1]. Există comunități maghiarofone în toate țările vecine cu Ungaria (România, Slovacia, Serbia, Ucraina, Austria, Croația și Slovenia), și de asemenea importante comunități apărute prin emigrare în Statele Unite, Canada, Israel etc.

Răspândirea limbii maghiare în Europa Centrală

Repartiția vorbitorilor de limba maghiară pe țări

[modificare | modificare sursă]
Țară Număr de persoane Statutul persoanelor An
Ungaria
8.409.049
cu limba maternă maghiară
România (în principal în Transilvania, Maramureș, Crișana și Banat)
1.259.914
cu limba maternă maghiară
2011[3]
Slovacia
458.467
de naționalitate maghiară
2011[4]
Serbia (în principal în Voivodina)
243.146
cu limba maternă maghiară
2011[5]
Ucraina (în principal în Transcarpatia)
161.618
cu limba maternă maghiară
Austria
25.884
cetățeni austrieci cu maghiara ca limbă curentă
2001[7]
72.320
născute în Ungaria
Statele Unite ale Americii
86.406
vorbitoare de limba maghiară în familie
Canada
51.500
cu limba maternă maghiară
2021[10]
Germania
70.730
cetățeni ai Ungariei înscriși în Registrul central al străinilor
2011[11]
Israel
70.000
vorbitoare de limba maghiară
Australia
20.881
vorbitoare de limba maghiară în familie
2011[13]
Suedia
7.060
cetățeni ai Ungariei
2021[14]
Croația
10.231
cu limba maternă maghiară
2011[15]
Italia
8.288
cetățeni ai Ungariei
2017[16]
Slovenia
6.243
de naționalitate maghiară

Mai trăiesc vorbitori de limba maghiară și în Argentina, Belgia, Brazilia, Cehia, Elveția, Finlanda, Franța, Marea Britanie, Olanda, Venezuela și în alte țări.

Statut oficial

[modificare | modificare sursă]
Zone din România (Transilvania) în care limba maghiară poate fi folosită în administrație (în verde).
Zone din Voivodina (Serbia) în care limba maghiară este de folosință oficială (în verde).

Maghiara este limba oficială a Ungariei și, prin urmare, una din limbile oficiale ale Uniunii Europene. Este limbă oficială alături de limba slovenă și în Slovenia, în localitățile unde există „comunități naționale” maghiare[18].

Mai este „limbă de uz oficial” alături de limba sârbă și în Serbia, în localitățile cu cel puțin 15% din locuitori aparținând minorității maghiare[19]. Un document al Secretariatului Provincial pentru Educație, Reglementări, Administrație și Minoritățile Naționale – Comunitățile Naționale din Voivodina precizează care sunt localitățile respective[20].

Maghiara este limbă minoritară recunoscută în Austria, Croația, România, Slovacia, Slovenia și Ucraina[21]. În România[22] și în Slovacia[23] poate fi folosită în administrația locală, în localitățile cu cel puțin 20% din populație de naționalitate maghiară.

  1. ^ en Simons, Gary F.; Charles D. Fennig (coord.), Ethnologue: Languages of the World, ediția a XXI-a, Dallas (Texas), SIL International, 2018; online: pagina Hungarian (accesat la 28 august 2018).
  2. ^ hu Csordás, Gábor, 2011. Népszámlálás. 9. Nemzetiségi adatok (Recensământul din 2011. 9. Date despre naționalități »], Budapesta, Központi Statisztikai Hivatal, 2014, p. 18 (accesat la 28 august 2018).
  3. ^ Institutul Național de Statistică, Recensământul populației și al locuințelor. Rezultate Tab10. Populația stabilă după limba maternă – județe, municipii, orașe, comune (accesat la 28 august 2018).
  4. ^ sk Štatistický úrad Slovenskej Republiky, TAB. 115 Obyvateľstvo podľa pohlavia a národnosti (Populația după sex și naționalitate) (accesat la 28 august 2018).
  5. ^ sr Republički zavod za statistiku, Попис становништва, домаћинстава и станова 2011. године у Републици Србији. Књига 4: Вероисповест, матерњи језик и национална припадност (Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din 2011 în Republica Serbia. Cartea 4: Religia, limba maternă și naționalitatea), 2013, p. 16 (accesat la 28 august 2018).
  6. ^ en State Statistics Committee of Ukraine, Distribution of the population of Ukraine's regions by native language (Repartiția populației regiunilor Ucrainei după limba maternă) (accesat la 28 august 2018).
  7. ^ de Statistik Austria Bevölkerung mit österreichischer Staatsbürgerschaft nach Umgangssprache (Populația de cetățenie austriacă după limba folosită curent) (accesat la 28 august 2018).
  8. ^ de Statistik Austria, Bevölkerung am 1.1.2017 nach detailliertem Geburtsland und Bundesland (Populația la 1.1.2017, după țara de naștere și landuri) (accesat la 28 august 2018).
  9. ^ en U.S. Census Bureau, Detailed Languages Spoken at Home and Ability to Speak English for the Population 5 Years and Over: 2009-2013, tableau Detailed Languages Spoken at Home and Ability to Speak English for the Population 5 Years and Over for United States: 2009-2013 (Limbi detaliate vorbite în familie și competența de a vorbi engleza în populația Statelor Unite de 5 ani și peste această vârstă: 2009-2013) (accesat la 28 august 2018).
  10. ^ fr Statistique Canada, Langue maternelle (Limba maternă) (accesat la 19 ianuarie 2023).
  11. ^ de Statistisches Bundesamt Deutschland, Ausländische Bevölkerung nach Zensus und Ausländerzentralregister (AZR) (Populația după recensământ și Registrul central al străinilor), Wiesbaden, 2014, p. 3 (accesat la 19 ianuarie 2023).
  12. ^ Ethnologue, pagina Israel, Languages (estimare) (accesat la 28 august 2018).
  13. ^ en Australian Bureau of Statistics, B13 Language Spoken at Home by Sex (B13 Limbi vorbite în familie) (accesat la 28 august 2018).
  14. ^ en Statistiska Centralbyrån, Foreign citizens by country of citizenship, age and sex (Cetățeni străini după țară, vârstă și sex) (accesat la 19 ianuarie 2023).
  15. ^ hr Državni zavod za statistiku, Stanovništvo prema materinskom jeziku (Populația după limba maternă), Zagreb, 2013, p. 12 (accesat la 19 ianuarie 2023).
  16. ^ it I.Stat, Stranieri residenti al 1° gennaio - Cittadinanza (Străini rezidenți la 1 ianuarie – Cetățenie) (accesat la 28 august 2018).
  17. ^ en Statistični urad Republike Slovenije, Popis 2002. Population by ethnic affiliation, Slovenia, Census 1953, 1961, 1971, 1981, 1991 and 2002 Arhivat în , la Wayback Machine. (Populația după etnie, Slovenia, recensămintele din 1953, 1961, 1971, 1981, 1991 și 2002) (accesat la 28 august 2018).
  18. ^ en Constituția Republicii Slovenia, articolul 11 (accesat la 28 august 2018).
  19. ^ sr Legea privitoare la folosirea oficială a limbilor și grafiilor din 2005, Cap. III, art. 11 (accesat la 28 august 2018).
  20. ^ sr Limbile și scrierile de uz oficial în statutele orașelor și comunelor de pe teritoriul P. A. Voivodina (accesat la 28 august 2018).
  21. ^ en States Parties to the European Charter for Regional or Minority Languages and their regional or minority languages (Statele parte la Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare) (accesat la 28 august 2018).
  22. ^ Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administrației publice, art. 17 (accesat la 28 august 2018).
  23. ^ en Legea nr. 184 din 10 iulie 1999 privind folosirea limbilor minorităților naționale din 1999 (accesat la 28 august 2018).