Pronumele în limba maghiară

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Limba maghiară
Distribuție geografică și statut
Istorie
Dialecte
Fonologie
Gramatică
Morfologie
Verbul
Substantivul, adjectivul și numeralul
Adverbul
Pronumele
Cuvintele funcționale
Cuvintele propoziții
Sintaxă
Propoziția
Fraza
Lexic
Lista Swadesh a limbii maghiare

Acest articol se limitează la acea parte a morfologiei limbii maghiare care se ocupă de pronume, tratând clasificarea, formarea și utilizarea lor pronominală și adjectivală, precum și morfemele care exprimă categoriile gramaticale ce le caracterizează: persoana, numărul și cazul.

Clasificarea pronumelor[modificare | modificare sursă]

Majoritatea gramaticilor limbii maghiare iau în seamă nouă specii de pronume: personale, reflexive, de reciprocitate, posesive, demonstrative, interogative, relative, nehotărâte și generale[1].

În funcție de părțile de vorbire pe care le pot înlocui, pronumele se împart în substantivale, adjectivale și numerale.

Pronume substantivale sunt pronumele personale, pronumele reflexive, pronumele de reciprocitate, pronumele posesive, o parte din pronumele demonstrative, două pronume interogative, pronumele relative, pronumele nehotărâte și pronumele generale.

Categoria pronumelor adjectivale cuprinde o parte din pronumele demonstrative și o parte din pronumele interogative.

Printre pronumele numerale se află unele pronume demonstrative și unele pronume interogative.

Gramaticile limbii maghiare consideră tot pronume și ceea ce gramaticile românești consideră adjective pronominale. Și în maghiară sunt cuvinte care pot fi numai pronume (de exemplu cele personale, cele reflexive, cel de reciprocitate și cele posesive), cuvinte care pot fi pronume sau adjective (majoritatea celor demonstrative și a celor interogative, o parte din cele relative, nehotărâte și generale) și unele cuvinte care pot fi numai adjective pronominale.

Pronumele personale[modificare | modificare sursă]

Formele de nominativ și de acuzativ ale pronumelui personal sunt[2]:

Nominativ én „eu” te „tu” ő „el/ea” mi „noi” ti „voi” ők „ei/ele”
Acuzativ engem „pe mine téged „pe tine” őt „pe el/ea” minket / bennünket „pe noi” titeket / benneteket „pe voi” őket „pe ei/ele”

Ca în română, există pronume pentru două grade diferite de adresare politicoasă: pronumele maga (la plural maguk), de la rădăcina mag, corespunde aproximativ cu dumneata, dar este mai frecvent folosit decât corespondentul românesc, deci poate fi echivalat și cu „dumneavoastră”. Gradul superior de politețe este exprimat cu pronumele ön (plural önök) „dumneavoastră”.

Ca în limba română, persoana verbului este exprimată de desinența acestuia, de aceea pronumele personal la nominativ se folosește împreună cu verbul numai dacă se scoate în evidență persoana: Beszéltem az igazgatóval. „Am vorbit cu directorul” – Én beszéltem az igazgatóval. „Eu am vorbit cu directorul”.

Numai pronumele personale de persoana a treia formează acuzativul ca substantivele, celelalte având forme neregulate.

Celelalte cazuri ale pronumelor de politețe se formează ca cele ale substantivelor[3], aceste pronume având toate cazurile pe care le au substantivele. Însă aceleași cazuri ale celorlalte pronume nu se formează de la nominativ + o desinență cazuală, ci se folosesc desinențele, la care se adaugă sufixele posesive pentru obiectul posedat[4]. Acestor forme le lipsesc cazurile translativ-factitiv, terminativ, formativ și esiv-formal:

Caz Sufix én „eu” te „tu” ő „el/ea” mi „noi” ti „voi” ők „ei/ele” Exemplu în propoziție
dativ -nak/-nek nekem neked neki nekünk nektek nekik Add nekem a kocsidat[5] „Dă-mi mașina ta”
instrumental -val/-vel velem veled vele velünk veletek velük Veled megyek „Merg cu tine”
cauzal-final -ért értem érted érte értünk értetek értük Értetek teszek mindent „Pentru voi fac totul”
inesiv -ban/-ben bennem benned benne bennünk bennetek bennük Bízom bennetek „Am încredere în voi”
superesiv rajtam[6] rajtad rajta rajtunk rajtatok rajtuk Rajtad a sor „E rândul tău”
adesiv -nál/-nél nálam nálad nála nálunk nálatok náluk Nálad van a kulcs „Cheia e la tine”
sublativ -ra/-re m d nk tok juk Rátok várok „Pe voi vă aștept”
delativ -ról/-ről rólam rólad róla rólunk rólatok róluk Róluk van szó „Este vorba despre ei/ele”
ilativ -ba/-be belém[7] beléd be belénk belétek beléjük Szerelmes beléd „Este îndrăgostit(ă) de tine”
elativ -ból/-ből belőlem[8] belőled belőle belőlünk belőletek belőlük Levágott egy ágat és furulyát csinált belőle „A tăiat o creangă și a făcut fluier din ea”
alativ -hoz/-hez/-höz hozzám hozzád hoz hozzánk hozzátok hozzájuk Hozzátok jöttem „La voi am venit”
ablativ -tól/-től tőlem tőled tőle tőlünk tőletek tőlük Nem várok tőlük semmit „Nu aștept nimic de la ei/ele”

Forma de nominativ a fiecărui pronume personal poate alcătui cuvinte compuse cu formele cazuale din tabelul de mai sus, de aceeași persoană, pentru a întări persoana: Tehozzád jöttem „La tine am venit”, Őtőle jövök „De la el/ea vin” În acest caz, forma de nominativ de persoana a treia plural se reduce la ő: Őtőlük jövök „De la ei/ele vin”.

Pronumele personale corespund și adjectivelor posesive din română, exprimând posesorul cu forma de nominativ, dar sunt folosite cu această funcție numai dacă se accentuează persoana posesorului: az én házam „casa mea”, a te házad „casa ta” etc.

Pronumele reflexive[modificare | modificare sursă]

De la rădăcina mag, de la care se formează și pronumele de politețe maga (pl. maguk), se formează și pronumele reflexive, care se folosesc în primul rând ca pronume de întărire, neluate în seamă ca atare de gramaticile limbii maghiare[9]. Ele se pot folosi cu sau fără pronumele personale. Formele lor de nominativ sunt:

(én) magam „eu însumi/însămi”
(te) magad „tu însuți/însăți”
(ő) maga „el însuși / ea însăși”
(mi) magunk „noi înșine/însene”
(ti) magatok „voi înșivă/însevă”
(ők) maguk „ei înșiși / ele înseși”

Exemplu în propoziție: (Ti) magatok vagytok a hibásak „Voi înșivă/însevă sunteți de vină”.

Cu cuvântul saját sau cu prefixul ön-, aceste pronume primesc o tărie suplimentară: Saját magad mondtad ezt „Chiar tu ai spus asta”, Nincs tisztában önmagával „Nu e în clar cu el însuși / ea însăși”.

Aceste pronume pot avea aceleași cazuri ca pronumele personale, dar se declină ca substantivele, cu particularitatea că la acuzativ formele de persoana întâi și a doua singular pot fi identice în unele situații cu nominativul.

Ca pronume reflexive în sensul celor din română sunt folosite formele de acuzativ și de dativ ale acestor pronume: Nézi magát a tükörben „Se privește în oglindă”, Nadrágot varrt magának „Și-a cusut o pereche de pantaloni”, Ismerem magam(at) „Mă cunosc”, Megismerted magad(at) a fényképen? „Te-ai recunoscut în fotografie?”

Mai există și un așa-numit „pronume de reciprocitate”, egymás, de persoana a treia singular, care corespunde în română perechii de pronume nehotărâte „unul/una/unii/unele … altul/alta/alții/altele”. Poate fi folosit cu desinențe cazuale ca pronumele maga: Látták egymást „S-au văzut (unul pe altul)”, Írnak egymásnak „Își scriu unul altuia”, Elváltak egymástól „S-au despărțit (unul de altul)”.

Pronumele posesive[modificare | modificare sursă]

Aceste pronume sunt totdeauna precedate de articolul hotărât[10]. Formele lor sunt:

Posesor(i) Obiect(e) posedat(e) Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a
Un posesor Un obiect posedat az enyém „al meu, a mea” a tied sau tiéd „al tău, a ta” az övé „al său, a sa”
Mai multe obiecte posedate az enyéim „ai mei, ale mele” a tieid sau tiéid „ai tăi, ale tale” az övéi „ai săi, ale sale”
Mai mulți posesori Un obiect posedat a mienk sau miénk „al nostru, a noastră” a tietek sau tiétek „al vostru, a voastră” az övék „al lor, a lor”
Mai multe obiecte posedate a mieink sau miéink „ai noștri, ale noastre” a tieitek sau tiéitek „ai voștri, ale voastre” az övéik „ai lor, ale lor”

Tot pronume posesive sunt considerate și pronumele personale de politețe prevăzute cu sufixul al posesorului, același care se aplică și substantivelor:

Posesor(i) Obiect(e) posedat(e) maga ön
Un posesor Un obiect posedat a magáé „al/a dumitale” az öné „al/a dumneavoastră”
Mai multe obiecte posedate a magáéi „ai/ale dumitale” az önéi „ai/ale dumneavoastră”
Mai mulți posesori Un obiect posedat a maguké „al/a dumneavoastră” az önöké „al/a dumneavoastră”
Mai multe obiecte posedate a magukéi „ai/ale dumneavoastră” az önökéi „ai/ale dumneavoastră”

Pentru a exprima o posesie exclusivă, în locul pronumelor posesive se pot folosi cuvântul saját cu sufixele pentru obiectul posedat sau maga cu aceste sufixe, plus cel pentru posesor (): Töltöttem pezsgőt Péter poharába, de a sajátomba/magaméba nem „Am turnat șampanie în paharul lui Péter, dar în al meu nu”.

Pronumele posesive se declină ca substantivele (Ne csak Péter poharába tölts pezsgőt, az enyémbe is! „Nu turna șampanie numai în paharul lui Péter, ci și în al meu!”) și se pot construi cu postpoziții: A kocsimmal a tiétek mögé állok „Îmi parchez mașina după a voastră”.

Pronumele demonstrative[modificare | modificare sursă]

Formele lor[11]:

Apropiere Depărtare
Singular Plural Singular Plural
ez „acest(a) / această, aceasta” ezek „acești(a) / aceste(a)” az „acel(a) / ace(e)a” azok „acei(a) / acele(a)”
emez „acest(a) / această, aceasta” emezek „acești(a) / aceste(a)” amaz „acel(a) / ace(e)a” amazok „acei(a) / acele(a)”
ugyanez „același / aceeași” ugyanezek „aceiași / aceleași” ugyanaz „același / aceeași” ugyanazok „aceiași / aceleași”
mindez „tot acest / toată această” mindezek „toți acești(a) / toate aceste(a)” mindaz „tot acel / toată acea” mindazok „toți acei(a) / toate acele(a)”
ilyen „ca ace(a)sta” ilyenek „ca aceștia/acestea” olyan „ca acela/aceea” olyanok „ca aceia/acelea”
ugyanilyen „la fel ca ace(a)sta” ugyanilyenek „la fel aceștia/acestea” ugyanolyan „la fel ca acela/aceea” ugyanolyanok „la fel ca aceia/acelea”
efféle „de acest fel” effélék „de acest fel” afféle „de acest fel” affélék „de acest fel”
ekkora „de mărimea aceasta” ekkorák „de mărimea aceasta” akkora „de mărimea aceasta” akkorák „de mărimea aceasta”
ugyanekkora „de aceeași mărime” ugyanekkorák „de aceeași mărime” ugyanakkora „de aceeași mărime” ugyanakkorák „de aceeași mărime”
ennyi „atât(a) / atâți(a) / atâtea”
annyi „atât(a) / atâți(a) / atâtea”
ugyanennyi „ tot atât(a) / atâți(a) / atâtea”
ugyanannyi „tot atât(a) / atâți(a) / atâtea”

Observații:

  1. Din punct de vedere fonologic, formele de apropiere și de depărtare se deosebesc prin gradul de anterioritate a vocalelor pe care le conțin, fără a se ține seama de cele din cuvintele cu care se formează pronumele compuse. Astfel, formele de apropiere conțin vocale anterioare, iar cele de depărtare – posterioare.
  2. Foarte frecvent, pronumele demonstrativ de depărtare se folosește în propoziție principală ca antecedent al unei propoziții subordonate, dar în acest caz nu mai exprimă depărtarea: Azt mondta, hogy esik az eső „A spus că plouă” (literal „Aceea a spus că plouă”).
  3. Fiecare pronume demonstrativ poate fi și adjectiv demonstrativ, adică atribut: Ezt a kocsit veszem meg „Mașina asta o cumpăr” – Ezt veszem meg „Pe asta o cumpăr”; Ilyen kocsit ne vegyél „Așa mașină să nu cumperi” – Ilyet ne vegyél „Așa ceva să nu cumperi.”; Ugyanannyi pénzem van, mint neki „Am tot atâția bani ca el/ea” – Ugyanannyim van, mint neki „Am tot atâția ca el/ea”.
  4. Formele emez „acest(a)/această, aceasta” (pl. emezek) și amaz „acel(a)/ace(e)a” (pl. amazok) se folosesc în opoziție și cu ez și cu az, atunci când este vorba de trei obiecte sau trei grupări de obiecte: Az a szék kényelmes, ez kényelmetlen, emez pedig még kényelmetlenebb „Scaunul acela e comod, acesta e incomod, iar acesta și mai incomod”; Ezek a könyvek olcsók, azok drágábbak, amazok pedig még drágábbak „Cărțile acestea sunt ieftine, acelea sunt mai scumpe, iar acelea și mai scumpe”.
  5. Pronumele demonstrative ez, az și cele compuse cu acestea, folosite adjectival, sunt urmate de substantivul determinat articulat cu articol hotărât și se acordă cu substantivul (ez a ház „casa aceasta”, ezek a házak „casele acestea”, ezért a házért „pentru casa aceasta”), dar altele se comportă ca adjectivele calificative cu funcție de atribut, adică nu se acordă cu substantivul determinat, care este nearticulat: ilyen ház „astfel de casă”, ilyen házak „astfel de case”, ilyen házért „pentru o astfel de casă”.
  6. Dacă un substantiv se construiește cu o postpoziție, pronumele demonstrative ez, az și cele compuse cu acestea, folosite adjectival, sunt urmate de aceeași postpoziție: ez alatt a ház alatt „sub casa aceasta”, az után a baleset után „după accidentul acela”. Dacă postpoziția începe cu consoană, pronumele ez și az se reduc la e, respectiv a: e mellett az épület mellett „lângă clădirea aceasta”, a miatt az asszony miatt „din cauza acelei femei”.
  7. Pronumele az, azok se folosește și pentru evitarea confuziei referitoare la subiectul propoziției: A kislány intett a papájának. Az rögtön odalépett „Fetița i-a făcut semn tatălui său. Acesta a venit la ea imediat”.
  8. În maghiară, numele predicativ nu poate fi subînțeles. Pentru a evita repetarea lui, se folosește pronumele az, azok: Románok vagytok? – Azok vagyunk „Sunteți români? – Suntem”.

Declinarea pronumelor demonstrative[modificare | modificare sursă]

Pronumele demonstrative pot primi aceleași desinențe cazuale ca substantivele. Consoana z a pronumelor ez și az asimilează prima consoană a unor sufixe și este asimilată de prima consoană a altor sufixe:

ez + ből → ebből az + ból → abból Ebből adj! „Dă-mi din asta!”
ez + hez → ehhez az + hoz → ahhoz Mit szólsz ehhez? „Ce zici de asta?”
ez + nek → ennek az + nak → annak Annak az úrnak szóljon! „Adresați-vă domnului aceluia!”
ez + ről → erről az + ról → arról Erről ne beszélj! „Despre asta să nu vorbești!”
ez + től → ettől az + tól → attól Nem félek attól a kutyától „Nu mi-e frică de câinele acela”
ez + vé → ezzé az + vá → azzá Ezzé váltak az álmaim „Asta au devenit visurile mele”
ez + vel → ezzel sau evvel az + val → azzal sau avval Azzal/Avval a tollal írjál! „Scrie cu stiloul acela!”

Sufixul -ig provoacă schimbarea lui z în dd:

ez + ig → eddig az + ig → addig Addig a fáig megyek „Merg până la copacul acela”

Pronumele ilyen și olyan pierd consoana n la acuzativ: Ilyet ne mondj! „Nu spune așa ceva!”, Olyat akarok „Vreau unul/una ca acela/aceea”.

Pronumele interogative[modificare | modificare sursă]

Formele acestora sunt[12]:

Singular Plural Exemplu
ki? kik? Kik ezek az emberek? „Cine sunt oamenii aceștia?”
mi? mik? Mik történtek itt? „Ce lucruri s-au întâmplat aici?”
melyik? melyek? Melyek tetszenek? „Care îți plac?”
milyen? milyenek? Milyen lakást veszel? „Ce (fel de) locuință cumperi?”
melyik? mely? Mely filmek érdekelnek? „Care filme te interesează?”
miféle? mifélék? Miféle ruhákat viselsz? „Ce fel de haine porți?”
mekkora? mekkorák? Mekkora a stadion? „Cât de mare e stadionul?”
hány?
Hány vendég jön? „Câți invitați vin?”
mennyi?
Mennyi tejet akarsz a kávéba? „Cât lapte vrei în cafea?”
hányadik?
Hányadik vagy a listán? „Al câtelea/A câta ești pe listă?”
hányszor?
Hányszor kell megforgatni a palacsintát? „De câte ori trebuie întoarse clătitele?”
hányadszor?
Hányadszor veszel részt a versenyen? „A câta oară participi la concurs?”

Observații:

  1. Ki? și mi? au și forme de limbaj familiar, kicsoda?, respectiv micsoda?, compuse cu substantivul csoda „minune”.
  2. Ki?, kik?, mi?, mik?, melyek?, hányszor? și hányadszor? sunt numai pronume, melyik?, hány?, mennyi? și hányadik? pot fi și pronume, și adjective, iar mely? este numai adjectiv.
  3. Melyik? ca pronume poate primi sufixele de plural pentru obiectul posedat: melyikünk? „care din noi?”, melyiketek? „care din voi?”, melyikük? „care din ei/ele?”
  4. În afară de hányszor? și hányadszor?, toate pronumele și adjectivele interogative pot primi desinențele cauzale, mai puțin pe cele de terminativ (-ig) și esiv-formal (-ul/-ül). Milyen? îl pierde pe n la acuzativ: milyet?
  5. Pronumele ki? și mi? pot primi sufixele pentru obiectul posedat: Kije neki az az ember? „Cine îi este omul acela?”, Mid fáj? „Ce te doare?”
  6. Pronumelor ki?, mi?, melyik? și hányadik? li se poate adăuga sufixul posesorului: Kié az a kocsi? „A cui e mașina aceea?”, Mié ez az alkatrész? „De la ce e piesa asta?”, Ez egy intézmény neve lehet, de melyiké? „O fi numele unei instituții, dar al căreia?”
  7. Cuvintele interogative referitoare la cantitate sunt două: hány? pentru numărul de entități numărabile (Hány csésze kávét iszol naponta? „Câte cești de cafea bei pe zi?”), mennyi? pentru cantitatea unei mase indivizibile sau pentru un preț: Mennyi kávét iszol? „Câtă cafea bei?”, Mennyi a kabát ára? „Care este prețul paltonului?”

Ponumele relative[modificare | modificare sursă]

Forme[13]:

Singular Plural Exemplu
aki akik az az ember, aki ott áll „omul care stă acolo”
ami amik az, ami fontos „ceea ce este important”
amely amelyek az ágyak, amelyeket a kirakatban láttunk „paturile pe care le-am văzut în vitrină”
amelyik amelyek Azt a könyvet adom neked, amelyiket akarod „Îți dau cartea pe care o vrei”
amilyen amilyenek Olyan lámpát vegyünk, amilyen Kovácséknak van „Să ne cumpărăm o lampă cum are familia Kovács”
amekkora amekkorák Akkora fagyit kapsz, amekkorát kérsz. „Ai să primești o înghețată atât de mare, cât de mare dorești.”
ahány
Annyi könyvet rendelünk, ahány kell „Comandăm atâtea cărți, câte trebuie”
amennyi
Annyi húst vegyél, amennyi egy hétre elég „Cumpără atâta carne, câtă ajunge pentru o săptămână”
ahányszor
Annyiszor megyek be, ahányszor akarok „De atâtea ori intru, de câte ori vreau”

Observații:

  1. Forma pronumelor relative este cea a pronumelor interogative precedate de vocala a sudată cu ele.
  2. Pronumele aki se referă totdeauna la persoane.
  3. Pronumele ami poate avea ca antecedent o noțiune nedefinită exprimată printr-un pronume demonstrativ (Ez az, ami a legjobban fáj „Asta e ceea ce doare cel mai tare”) sau nehotărât: Van valami, amit nem értek „Este ceva ce nu înțeleg”.
  4. Pronumele amely se poate referi la un obiect, o noțiune sau un animal: az ágyak, amelyeket a kirakatban láttunk „paturile pe care le-am văzut în vitrină”, a hideg, amelytől mindenki szenved „frigul de care suferă toți”, a kutya, amelynek a csontot adtam „câinele căruia i-am dat osul”.
  5. Pronumele amelyik (cu aceeași formă de plural ca amely) servește la a desemna un element bine definit dintr-un grup, fie obiect (Azt a könyvet adom neked, amelyiket akarod „Îți dau cartea pe care o vrei”), fie persoană: Amelyikünk előbb ér haza, (az) megmelegíti a levest „Acela dintre noi care ajunge primul acasă, încălzește supa”.
  6. Pronumele relative pot primi aceleași desinențe cazuale ca și pronumele demonstrative, și pot fi construite cu postpoziții.

Pronumele nehotărâte[modificare | modificare sursă]

Majoritatea pronumelor nehotărâte se construiesc cu elementele prime de compunere vala- sau né-, cele mai multe având ca al doilea element un pronume interogativ[14]. Formele pronumelor nehotărâte sunt următoarele:

  • formate cu vala-:
Formă Natura substantivului înlocuit sau determinat Parte de vorbire Exemplu
valaki nume de persoană pronume Csöngetett valaki „A sunat cineva”
valami nume de lucru pronume Van itt valami „E ceva aici”
valamelyik nume de persoană sau de lucru adjectiv Valamelyik fővárosi lapnál dolgozik „Lucrează la unul din ziarele din capitală”
pronume Valamelyikünk be fog vásárolni „Careva dintre noi va face cumpărături”
valamilyen nume de lucru sau de persoană adjectiv Majd találok valamilyen munkát „O să găsesc vreun loc de muncă”
pronume Még nincs munkám, de majd találok valamilyet „Încă n-am loc de muncă, dar o să găsesc vreunul”
valamennyi nume de persoană sau de lucru la plural adjectiv Valamennyi könyv a táskámban van „Toate cărțile sunt în geanta mea”
pronume Több könyvet vettem; valamennyi a táskámban van „Am cumpărat mai multe cărți; toate sunt în geanta mea”
nume de materie sau de substantiv abstract la singular adjectiv Ott töltöttem valamennyi időt „Am petrecut acolo câtva timp”
pronume Ha van időd, tölts velem is valamennyit „Dacă ai timp, stai și cu mine puțin”
  • formate cu né-:
Formă Natura substantivului înlocuit sau determinat Parte de vorbire Exemplu
némi nume de lucru adjectiv Némi habozás után igent mondott „După oarecare ezitare a spus da”
némely(ik) nume de lucru sau de persoană adjectiv Némely(ik) törvény teljesen érthetetlen „Unele legi sunt total de neînțeles”
némelyik nume de lucru sau de persoană pronume Ezek közül a törvények közül némelyik teljesen érthetetlen „Dintre legile acestea, unele sunt total de neînțeles”
néhány nume de lucru sau de persoană adjectiv Néhány részlet még nincs tisztázva „Câteva amănunte încă nu sunt clarificate”
pronume A részletek közül néhány még nincs tisztázva „Dintre amănunte, câteva încă nu sunt clarificate”
  • altele:
Formă Natura substantivului înlocuit sau determinat Parte de vorbire Exemplu
egy se(m) nume de persoană sau de lucru pronume Egy se(m) jött el „Niciunul/Niciuna n-a venit”
egyik se(m) nume de persoană sau de lucru adjectiv Egyik megoldás se(m) jó „Niciuna din soluții nu e bună”
(az) egyik nume de persoană sau de lucru adjectiv Az egyik szemem sír, a másik meg nevet[15] „Cu un ochi râd, cu celălalt plâng”
pronume Két kocsijuk van, de csak az egyiket használják. „Au două mașini, dar o folosesc numai pe una”
egyes nume de persoană sau de lucru la plural adjectiv Egyes embereknek nincs gyakorlati érzékük „Unii oameni nu au simț practic”
egyesek nume de persoană sau de lucru la plural pronume Egyeseknek több gyakorlati érzékük van, mint másoknak[16] „Unii au mai mult simț practic decât alții”
másik nume de persoană sau de lucru adjectiv Add ide a másik csavarhúzót; ez nem jó. „Dă-mi cealaltă șurubelniță; asta nu e bună.”
pronume Ez a csavarhúzó nem jó; adj egy másikat[17] „Șurubelnița asta nu e bună; dă-mi alta”
más nume de persoană sau de lucru la singular adjectiv Nem kell más partner „Nu-mi trebuie alt partener”
pronume Nem kell semmi más „Nu-mi trebuie nimic altceva”
mások nume de persoană sau de lucru la plural pronume Az érdekel, amit a barátom mond; amit mások mondanak, nem érdekel „Mă interesează ce spune prietenul meu; ce spun alții nu mă interesează”
ki-ki nume de persoană pronume Ki-ki megtalálta a maga párját „Fiecare (în parte) și-a găsit perechea”

Pronumele generale[modificare | modificare sursă]

Unii autori[18] includ aceste pronume și adjective printre cele nehotărâte fără a le numi cu un termen aparte, dar altele[19] le consideră o clasă aparte sau o subclasă a celor nehotărâte. Și acestea sunt compuse cu pronumele interogative, având ca element prim de compunere akár-/bár- (cu înțeles concesiv), mind- (cumulativ) sau se- (negativ)[14].

  • Formate cu akár-/bár-:
Formă Natura substantivului înlocuit sau determinat Parte de vorbire Exemplu
akárki / bárki nume de persoană pronume Ezt akárki meg tudja mondani „Oricine poate spune asta”
akármi / bármi nume de lucru pronume Itt beszélhetünk bármiről „Aici putem vorbi despre orice”
akármelyik / bármelyik nume de persoană sau de lucru adjectiv Akármelyik megoldás jó „Oricare soluție e bună”
pronume Bármelyikükkel elmehetek „Pot pleca cu oricare din ei/ele”
akármilyen / bármilyen nume de persoană sau de lucru adjectiv Nem olvasok akármilyen ujságot „Nu citesc orice (fel de) ziar”
pronume Sok újság kapható, de nem olvasok akármilyet „Se găsesc multe ziare, dar nu citesc de orice fel”
akármekkora / bármekkora nume de lucru adjectiv Adhatsz akármekkora szeget „Poți să-mi dai un cui de orice mărime”
pronume Nem számít a szeg nagysága. Adhatsz bármekkorát. „Nu contează mărimea cuiului. Poți să-mi dai unul de orice mărime”
akárhány / bárhány nume de persoană sau de lucru la plural adjectiv Akárhány ember jön, én mindet fogadom „Oricâți oameni vin, eu îi primesc pe toți”
pronume Jöhet sok ember. Én bárhányat fogadok „Pot să vină mulți oameni. Eu primesc oricâți”
akármennyi / bármennyi nume de materie adjectiv Bármennyi kávét meg tud inni „Poate să bea oricâtă cafea”
pronume Adhatsz neki sok kávét. Bármennyit meg tud inni „Poți să-i dai multă cafea. Poate să bea oricâtă”
  • Mind și formate cu mind-:
Formă Natura substantivului înlocuit sau determinat Parte de vorbire Exemplu
mind nume de materie pronume Vett egy liter vizet, és mind(et)[20] megitta „A cumpărat un litru de apă și a băut-o toată”
nume de persoane Balesetük volt, de mind jól vannak „Au avut un accident, dar toți/toate sunt bine”
nume de lucruri Sok hely van, de mind foglalt „Sunt multe locuri, dar toate sunt ocupate”
minden nume de persoană sau de lucru adjectiv Minden ember halandó „Toți oamenii sunt muritori”
nume de lucru pronume Minden rendben van „Totul e în regulă”
mindenki nume de persoane pronume Mindenki elment ebédelni „Toată lumea a plecat la masă”
mindnyájan nume de persoane pronume Balesetük volt, de mindnyájan jól vannak „Au avut un accident, dar toți/toate sunt bine”
mindegyik nume de persoană sau de lucru adjectiv Mindegyik tanú mást mond „Fiecare martor spune altceva”
pronume Mindegyik mást mond „Fiecare (din ei/ele) spune altceva”
mindenféle / mindennemű nume de persoană sau de lucru adjectiv Mindenféle tárgyakat gyűjt „Colecționează tot felul de obiecte”
pronume Mindenféléket gyűjt „Colecționează de toate”
  • Formate cu se-:
Formă Natura substantivului înlocuit sau determinat Parte de vorbire Exemplu
senki nume de persoană pronume Senki nem/se(m) telefonált „Nimeni n-a dat telefon”
semmi nume de lucru pronume Semmi nincs(en)/sincs(en) a hűtőszekrényben „Nu e nimic în frigider”
semelyik nume de persoană sau de lucru adjectiv Semelyik ötlet se(m) jó „Niciuna din idei nu e bună”
pronume Ezek közül az ötletek közül semelyik se(m) jó „Dintre ideile astea niciuna nu e bună”
semmilyen/semmiféle nume de persoană sau de lucru adjectiv Semmilyen/Semmiféle szállodát nem/se(m) találtunk „N-am găsit niciun fel de hotel”
pronume Megelégedtünk volna egy rossz szállodával is, de semmilyet/semmifélét nem/se(m) találtunk „Ne-am fi mulțumit și cu un hotel prost, dar n-am găsit de niciun fel”
semennyi nume de materie adjectiv Semennyi bort nem/se(m) ihatok „Nu pot bea deloc (nicio cantitate de) vin”
pronume Egy fél pohár bor nem sok, de én semennyit nem/se(m) ihatok „O jumătate de pahar de vin nu e mult, dar eu nu pot bea deloc”

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Secțiune după Bokor 2007, p. 229.
  2. ^ Secțiune după Szende și Kassai 2001, pp. 71–77.
  3. ^ Vezi Declinarea.
  4. ^ Pentru exprimarea posesiei în general, vezi Exprimarea posesiei.
  5. ^ Exemplele nu reflectă toate situațiile în care se folosește o anumită formă. Aceasta depinde de regimul verbului concret al cărui complement este pronumele.
  6. ^ Formă care provine de la un cuvânt neatestat, dar reconstituit, *rog „apropiere” (cf. D. Mátai 1999).
  7. ^ Bel- provine de la cuvântul bél „măruntaie; parte internă”, de la care provine și sufixul folosit pentru substantive (cf. D. Mátai 1999).
  8. ^ Belől este la origine un adverb provenind de la bél (cf. D. Mátai 1999).
  9. ^ Secțiune după Szende și Kassai 2001, pp. 77–80.
  10. ^ Secțiune după Szende și Kassai 2001, pp. 142–144.
  11. ^ Secțiune după Szende și Kassai 2001, pp. 80–87.
  12. ^ Secțiune după Szende și Kassai 2001, pp. 87–91.
  13. ^ Secțiune după Szende și Kassai 2001, pp. 91–94.
  14. ^ a b Secțiune după Szende și Kassai 2001, pp. 94–99, și Erdős 2001, Határozatlan és általános névmások (Pronume nehotărâte și generale).
  15. ^ Az egyik se folosește deseori în corelație cu a másik.
  16. ^ Și egyes(ek) cu más(ok) se utilizează frecvent în corelație.
  17. ^ Másik articulat cu articol nehotărât înseamnă „alt(ă)”, iar cu articol hotărât – „celălalt, cealaltă”.
  18. ^ De exemplu Szende și Kassai 2001 (p. 94), Lelkes 1979 (p. 412).
  19. ^ Balogh 1971 (p. 168), Nagy 1980 (p. 86), D. Mátai 1999, Erdős 2001, Laczkó 2001, Kiefer 2006, P. Lakatos 2006, Bokor 2007 (p. 233).
  20. ^ Acuzativul acestui pronume poate fi și fără sufix.

Surse bibliografice[modificare | modificare sursă]

  • hu Balogh, Dezső; Gálffy, Mózes; J. Nagy, Mária, A mai magyar nyelv kézikönyve (Ghidul limbii maghiare contemporane), București, Kriterion, 1971
  • hu Bokor, József, Szófajtan (Părțile de vorbire), A. Jászó, Anna (coord.), A magyar nyelv könyve (Cartea limbii maghiare), ediția a VIII-a, Budapesta, Trezor, 2007, ISBN 978-963-8144-19-5, pp.  197–253 (accesat la 29 august 2018)
  • hu D. Mátai, Mária, A névmások története a középmagyar kor végéig (Istoria pronumelor până la sfârșitul perioadei maghiarei medii), Magyar Nyelvőr, nr. 123, 1999 (accesat la 29 august 2018)
  • hu Erdős, József (coord.), Küszöbszint. Magyar mint idegen nyelv (Nivel-prag. Maghiara ca limbă străină), 2001 (accesat la 29 august 2018)
  • hu Kiefer, Ferenc (coord.), Magyar nyelv (Limba maghiară), Budapesta, Akadémiai Kiadó, 2006, ISBN 9630583240
  • hu Laczkó, Krisztina, Névmás és referencia (Pronume și referință), Magyar Nyelvőr, nr. 1, ianuarie–martie 2001 (accesat la 29 august 20186)
  • fr Lelkes, István, Manuel de hongrois (Manual de limba maghiară), Budapesta, Tankönykiadó, 1979, ISBN 963-17-4426-4
  • hu Nagy, Kálmán, Kis magyar nyelvtankönyv (Mică gramatică a limbii maghiare), București, Kriterion, 1980
  • hu P. Lakatos, Ilona (coord.), Grammatikai gyakorlókönyv (mintaelemzésekkel és segédanyagokkal) [Exerciții de gramatică (cu analize model și materiale ajutătoare)], Budapesta, Bölcsész Konzorcium, 2006, ISBN 963-9704-28-8 (accesat la 29 august 2018)
  • fr Szende, Thomas și Kassai, Georges, Grammaire fondamentale du hongrois (Gramatica fundamentală a limbii maghiare), Paris, Langues & Mondes – L'Asiathèque, 2001, ISBN 2-911053-61-3