Discuție Utilizator:Geneastorga

Bun venit!

Vă mulţumim că v-aţi înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veţi avea multe nedumeriri şi întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem şi ce nu putem scrie în ele, etc. Am pregătit o pagină de bun venit (←apăsaţi aici) pe care vă recomandăm s-o citiţi. De asemenea puteţi să ne întrebaţi la Cafenea. Nu vă fie teamă de greşeli, suntem aici pentru a vă ajuta.

În ce domenii aţi dori să contribuiţi? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveţi o pasiune aparte. Aveţi la dispoziţie propria pagină de utilizator (vedeţi sus de tot unde scrie Geneastorga) în care să vă prezentaţi pe scurt dacă doriţi.

Ca să vă semnaţi simplu — doar în paginile de discuţii, nu şi în articole — scrieţi la sfârşitul mesajului patru tilde ~~~~ şi Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură şi dată.

Sperăm să contribuiţi cu plăcere la acest proiect! --Cezarika1 25 martie 2007 20:25 (EEST)

Mulţam fain pt. vorbele de întâmpinare. Sper să am posibilitatea să fiu de folos.--Geneastorga 1 aprilie 2007 23:42 (EEST)

Sedilă, virguliţă

Bună ziua. Am observat că folosiţi ş şi ţ cu virguliţă. Din motive tehnice, unii dintre cititori nu văd afişate caracterele corecte ci pătăţele (iar la cei la care acestea apar sînt totuşi mai mici, mai ciudate) şi atunci folosim ş şi ţ cu sedilă. Sperăm să se rezolve acest lucru cît mai curînd şi să vedem caracterele corecte, cele cu virguliţă dar pînă atunci...

Aveţi cîteva sfaturi tehnice la Wikipedia:Diacritice – Laurap\ ^mesaj 3 aprilie 2007 12:43 (EEST)

Va multumesc tare mult de atentionare. Cauza e... Vista. Inseamna ca trebuie sa folosesc numai XP. "Necazul" e ca literele cu diacritice imi apar okay indiferent sub ce SO le vad: MacOS, XP, Vista. Cu Linux (SuSE) am accesat rar. Probabil multumita setarii browserelor pe Unicode. Cele bune. --Geneastorga 3 aprilie 2007 17:54 (EEST)

Am avut şi eu acceaşi nelămurire, pentru completări făcute de altcineva într-un articol, şi am primit următoarea lămurire:

Am văzut mesajul dv. pe pagina lui Cezarika şi vă răspund la nelămurirea despre caractere. Nu e fontul de vină, ci caracterul în sine. ț e diferit de ţ. Au alte reprezentări Unicode. Primul ar fi caracterul românesc propriu, adică t cu virguliţă, nu cu sedilă. Al doilea e cu sedilă, dar este cu mult, foarte mult mai folosit decât primul, şi de aceea este acceptată varianta cu sedilă. Plus că arată mai bine cel cu sedilă decât cel cu virguliţă. — KlaudiuMihăilă ^Mesaj 27 martie 2007 00:18 (EEST) Acum cred ca suntem lămuriţi amândoi --Miehs 5 aprilie 2007 09:41 (EEST)

Deci $ si tz sunt codate diferit. Cat despre virgula sau sedila, e si parerea mea personala ca sedila arata mai bine. Nu stiu de ce s'au "incapatanat" mai marii academici din RO sa adopte virgulitza. Multe din materialele tipografice romanesti au fost facute de-a lungul deceniilor tot cu sedila. O au si Turcii, desi s'au inspirat din scrierea romaneasca la aproape 70 dupa definitivarea scrierii latinesti in RO (si abandonarea scrierii cu setul de fonturi "kyrillitsa"). Multumiri & salutari. --Geneastorga 5 aprilie 2007 14:25 (EEST)

Amsterdam

Hi, some days ago you asked in 'cafenea' what did metropolul Randstad mean in the article. The Randstad (literally "Rim City") is the area between and including these four big Dutch cities, Utrecht, Den Haag, Rotterdam and Amsterdam. For more, see en:Randstad. I hope I could help you, adios! Al 19 aprilie 2007 16:37 (EEST)

Banater Schwaben

Am efectuat corecţiile pe care le-aţi solicitat precum şi alte adăugiri la articolul despre Şvabii Bănăţeni. Am corectat şi unele greşeli evidente de traducere, referitoare la ajutoarele financiare care erau acordate şvabilor (prezentarea din textul românesc era exact contrară celeia din textul german cu privire la ajutoarele pentru cei necăsătoriţi). Sper că, în noua lui formă textul vă convine. Puteţi, la alegere, fie să faceţi corecturile pe care le consideraţi necesare, fie să continuăm dialogul.

Cu privire la Suabia v-am răspuns la cafenea. În rezumat, forma Suabia vine, ca multe alte denumiri din Europa occidentală, din limba franceză. Dar putem discuta în continuare. Afil 24 aprilie 2007 22:43 (EEST)

Temeswar

Mulţumesc pentru confirmare...eu chiar asta am încercat să-l conving pe Mihai Andrei (nu ştiu dacă am reuşit). (Temeswar se pronunţă cu "s" simplu (sau [ß]...tot la fel se aude) şi nu cu "z".) --goliath 27 aprilie 2007 09:26 (EEST)

Mocani

Mersi mult pentru competentele corecturi pe care le-ati facut la wiki articolul Mocani initiat de mine, inclusiv pentru inserarea formei corecte 'Gebirgswallachen' Ugo 12 mai 2007 12:40 (EEST)

Sărăcăciani

Cred că utilizatorul Ugo ar putea să îţi dea răspunsul potrivit la această întrebare. --Olahus2 17 mai 2007 20:49 (EEST)

Secui, Iuruci

Adaosurile tale la articolul secui sunt in mare parte pertinente si se justifica. Daca ai timp vino si la articolul Iuruci pe care l-am initiat mai demult. Ugo 25 mai 2007 12:53 (EEST)

Buila şi Butaul

Am introdus doar ceea ce am putut găsi. Din păcate nu am la îndemână alte surse, dar dacă doriţi, puteţi adăuga chiar dumneavoastră detalii.--Alex:D|^Mesaje 28 mai 2007 14:23 (EEST)

Nu merge nici aici? --Alex:D|^Mesaje 28 mai 2007 17:26 (EEST)

Ia sa incerc:

Prezentare succinta da pagina "kîpceaca": http://www.qypchaq.freenet.kz/Nagy-Szent-Miklos%20treasure%20Inscriptions.htm

Propuneri de talmacire (pe nemteste si frantuzeste). "Jupanul Buila a faurit acest <vas>; <vasul> l-a potrivit jupanul Butaul sa poata fi aninat", de autorii W. Tomsen, J. Németh si S. Baiciorov.

O parte din literatura de spec. (de-a lungul sec. 20) in limbi de ciruculatie. (Restul e din pacate pe bulgareste.) De ex. autorii J. Németh (germana, 1932, engleza, 1971), N. Mavrodinov (franceza, 1943), Franz Altheim (in diverse lucrari intre anii 40-60 dedicate Hunilor si altor popoare de limba turca), A. Alföldy (franceza, 1950)...

Referinta ungureasca din enciclopedia "Pallas", bazata pe un material din Revista de arheologie, din 1884; "asa zisa comoara a lui Attila"; speculatii Bui(e)la = Béla; Butaul = Bota/Buta (nume proprii maghiare si totodata turcesti). Coincidentza: dedesubt, scrie numele unguresc al lacului Bâlea: Buila. :-)

O pagina cu informatii mai detaliate: http://s155239215.onlinehome.us/turkic//30_Writing/Nagy-Szent-Miklos_En.htm

Aici se poate vedea ca Buila/Boila apare grafiat de asemeni cu "runele" de tip Orhon (engl. Orkhon).

De inscriptia Buiela-Butaul se ocupa si Românul Sorin PALIGA (cu ipotezele "stapan" si "vataf") in:

Influente romane si preromane în limbile slave de sud egg.mnir.ro/pdf/Paliga_InflRomane.pdf

http: // Paliga Versiune HTML. notlong. com

v. si Alexandru MAGEARU, Were the Z^upans really rulers of some Romanian early Medieval polities? http://www.geocities.com/amadgearu/jupani.PDF

cu multe amanunte despre originea si utilizarea termenilor jupan & jupân (aceeasi etimologie o are si notiunea maghiara de i$pán). Textul "Boila" il reda grafiat greceste pe pag. 2 ("zoapan", nu "soapan", cum reda webpagina suspomenita, prima).

Turcologul ungur Andrá$ Róna-Ta$ / aronatas2 AROND axelero PUNCT hu /

(catedra de altaistica; nasc. 1931; specializat in prototurca, mai ales pe ramura ciuva$a, din care se pare ca a provenit elementul turc al natiei maghiare), inter alia:

"Die Inschriften des Schatzes von Nagy-Szentmiklós. Eine paläografische Dokumentation", Österreichische Akademie der Wissenschaften, Philosophisch-historische Klasse, Denkschriften 240, Wien, 77 p. 24 t. [Inscriptiile tezaurului din Sannicolaul Mare. O documentatie paleografica. Academia de Stiinte a Austriei, clasa filosofie-istorie, Memorii 240, Viena, 77 pagini, 27 diagrame]

Nagyszentmiklós. Zsupán (...). Századok 132, 940-949 [Sannicolaul Mare. Jupan. in: revista Századok ("Secole") nr. 132, pp. 940-949

--Geneastorga 29 mai 2007 00:59 (EEST)

Tarnava, Ternova, Terra Nova?

As vrea sa descifrez etimologia numelui Târnava. Exista doua râuri denumite Târnava (mare & mica) unul din care a inundat centrul Sighisoarei prin 1970 paremi-se. Ele se numesc Kikkel, Kokel, respectiv Kukullo in germana si maghiara (denumire la origine turcica? "roşu", apa de culoare "roşie"?). Denumirea română e insa de origine slava. Sau oare e? Hmmm. S-au vehiculat variante potrivit carora ea ar fi latina (Terra Nova). De alftfel in romana interbelica Tarnava se scria Ternova sau Tîrnova. Sigur, exista Trnava in Slovacia etc. dar aceasta asezare a fost parte a provinciei romane Pannonia. Care e parerea ta? Ugo 30 mai 2007 12:43 (EEST)

Vad ca in articolul Târnava_Mică cineva (Olario?) sustine că ..numele de Târnava vine din limba slavonă şi înseamnă "râu cu spini". Nu-i impartasesc entuziasmul slavon al lui Olario. Ugo 30 mai 2007 12:53 (EEST)

vezi si variatiuni ale numelui Kukullo/Kukel/Kokel/Kochel:

Cetatea de Baltă (Cetatea de Baltă, AB, com.) Küküllővár.

1. Név: 1857 Kokelburg. # Névvált. 1839 Cochelinum, Quicullo, Kukulovarinum, Kukelburg, Kokelburg, Kuchelburg, Tsetátye-gye-Balta; 1863 Csetatye-gye-Balta, Kokelburg; 1873 Kokelburg, Csetatya de bálta. # Nemz. 1839 magyar, oláh. # Nyelv: 1873 román. # Közigazg. 1839, 1863 Küküllő vm. Alsó ker. Gálfalvi j. mezőv.; 1850 Gyulafehérvári katonai ker. Balázsfalvai krz. Küküllővári alkrz. mezőv.; 1857 Marosvásárhelyi ker. Dicsőszentmártoni j.; (O.T.) Károly fejérvár tvh. Balázsfalvi ker. mezőv.; 1873 Küküllő vm. Dicső-Szentmártoni j.; 1880-1910 Kis-Küküllő vm. Dicsőszentmártoni j.; 1920, 1930 jud. Târnava-Mică, p. Diciosânmartin; 1941 jud. Târnava-Mică, p. Târnăveni; 1956 R. Stalin, r. Tîrnăveni; 1966 R. Mureş-Autonomă Maghiară, ua. com. Cetatea de Baltă; Ugo 30 mai 2007 20:09 (EEST)

• Geneastorga! Mersi pentru travaliul tau! Ma intreb daca ai avea putin timp si traduce, in doua-trei propozitii -nu mai mult!- doua texte maghiare care ne-ar putea fi de ajutor in a-i diferentia pe colibasi de mocani. vezi aici

Originea numelui propriu Urlaţi

Am adaogat si ipoteza originii maghiare a numelui Urlaţi care ar veni potrivit lui Binder Pal de la maghiarul Váralatt. Vad ca in wiki articolul Urlaţi e mentionata ipoteza originii gotice (Urlaţi=Uralt?) dar si alte ipoteze. Care din ipoteze ti se pare cea mai plauzibilă? Ugo 6 iunie 2007 13:49 (EEST)

Ştiai că numele maghiar al Constanţei..

..a fost chipurile Tömösvár. Vezi link

Volt idő Nagy Lajos korában, mikor a magyar király hatalma Dobrudzsára is kiterjedt, az immár feledésbe ment régi magyar nevek, Oroszcsik (Ruscsuk), Tömösvár (Konstanca) ebből az időből maradtak fen Ugo 14 iunie 2007 22:58 (EEST)

Dialectele limbii maghiare

Vă rog să aruncaţi o privire la "Dialectele limbii maghiare", "Discuţie". Amator linguarum 18 iunie 2007 12:49 (EEST)

Butaul

Interesant dar cam gaunoasă treaba. Nu spune nicăieri unde este menţionat acest Buta... --Alex:D|^Mesaje 19 iunie 2007 04:27 (EEST)

Dialectele limbii maghiare

Vă salut!

Vă răspund punct cu punct:

1. De fapt eu aş fi tentat să vorbesc despre "Variante regionale ale limbii maghiare" şi cele nouă diviziuni să le numesc "grupuri de graiuri". Cam aşa reiese din articolul din Wikipedia maghiară, mai ales că termenul "nyelvjárás" înseamnă la ei ba "dialect", ba "grai". În acest caz ar trebui schimbat şi titlul articolului.

2. Ideile din pasajul <<Dialectele limbii maghiare se deosebesc de regulă între ele doar (...) dificilă. Este cazul dialectului Ceangăilor din Moldova.>> sunt preluate şi în versiunea mea.

Explicarea termenilor "nyelvjárás" şi "tájszólás" n-ar face decât să complice inutil lucrurile.

3. De acord cu "Bazinul Carpatin".

4. N-am înţeles punctul (4). Dialectul de la Tisa nu cuprinde Crişana şi Maramureşul, doar o mică parte din judeţele Arad şi Timiş. Vedeţi [1].

De acord să insistăm asupra ideii de continuum.

Dacă nu suntem siguri că rotacismul lui "l" este din română, mai bine să n-o afirmăm. "Arşeu" e sigur împrumut din maghiară, şi poate a fost luat cu rotacism cu tot.

5. Nu putem vorbi despre perfect simplu şi perfect compus. Eu am scris "timpul trecut corespunzător perfectului simplu". S-ar putea adăuga eventual "din limbile romanice".

6. Eu nu m-aş hazarda în ipoteze etimologice ca "csúk din csúkmony < tyúk" şi "külbécs" < "codobelc". În sursă nu apare "cs" ca varianta lui "ty", iar "külbécs" este dat ca cuvânt specific dialectului, precizându-se că nu e împrumut.

Cu bine. Amator linguarum 19 iunie 2007 15:50 (EEST)

Poate reluăm discuţia în septembrie. Deocamdată mă retrag într-un loc unde nu am Internet. Până atunci am redirecţionat articolul la Variantele regionale ale limbii maghiare, în varianta mea, cu unele sugestii ale dv. Sigur că oricine poate aduce modificări, dar nu cred că e bine să introducem lucruri nedocumentate. Este o regulă a Wikipediei. Vă doresc o vară plăcută. Amator linguarum 22 iunie 2007 17:15 (EEST)

Referendum

Nu ştiu dacă aţi observat că votul de la năstruşnicul nostru referendum are următoarele două variante:

• şterge înseamnă (în înţelegerea lor) că singura ortografie permisă este cea promovată în prezent de Academia Română,
• păstrează înseamnă că se permit ambele ortografii, cea a AR şi cea pre-1993.

Asta pentru că politica actuală (care va fi ştearsă sau păstrată) permite ambele grafii. Am impresia că este o neconcordanţă în votul dumneavoastră. Îmi cer scuze dacă m-am înşelat. — AdiJapan ☎ 23 iunie 2007 14:42 (EEST)

Ortografie

Nu era locul la referendum să vă fac observaţia de mai jos, pentru că acolo discuţiile se referă numai la ce grafii permitem în Wikipedia.

Este greşită opinia că grafia cu î a fost invenţia comuniştilor. Aceeaşi grafie cu o singură literă pentru sunetul î a fost susţinută cu mult înainte de apariţia comuniştilor pe meleagurile noastre. Nu mai tîrziu decît în 1904 Sextil Puşcariu cerea scrierea fiecărui sunet cu cîte o singură literă, iar în 1908 Titu Maiorescu spunea că ar trebui să scriem cu î peste tot unde apare acest sunet. Curînd după aceea şi alte nume mari s-au raliat acestui curent, care nu făcea decît să continue evoluţia de pînă atunci.

De fapt problema nu este de corectitudine propriu-zisă a unei grafii sau a alteia, ci de raţionamentul care duce la o grafie sau alta. Dumneavoastră preferaţi grafia din 1932 probabil pentru că o serie întreagă de mari valori ale culturii româneşti au scris în perioada de pînă la comunişti, deci aveţi un raţionament al tradiţiei, al bunei reputaţii. Cea din 1953 vă displace pentru că o asociaţi cu ticăloşiile comuniştilor. Eu în schimb nu mă uit la contextul politic şi prefer grafia din 1953 (revizuită acceptabil în 1966) pentru că este cea mai fonologică din cîte a cunoscut limba asta. Pentru mine principiul fonologic este mult mai important decît cel etimologic sau al referirii la o perioadă de glorie a culturii naţionale, pentru avantajele practice evidente pe care le are:

• Este singurul principiu care poate ţine pasul cu evoluţia limbii. Dacă rămînem veşnic la grafia din 1932 (sau la oricare altă grafie fixă) vom ajunge să avem problemele din engleză şi franceză, unde una vorbeşti şi alta scrii.
• Este cel mai natural mod de a scrie o limbă vorbită, care permite cea mai rapidă învăţare a scrisului şi cititului. (Un alt mod natural este cel ideografic, care însă are dezavantajul efortului enorm făcut pentru învăţare.)

Din acestea izvorăsc şi alte avantaje, secundare: uşurinţa de învăţare de către străini, uşurinţa de căutare în dicţionar etc., etc.

Grafia din 1932 are probabil cîteva avantaje pentru o parte din elita culturală a poporului. Dar limba nu este doar a elitei, este a întregului popor, deci scrisul trebuie optimizat încît să fie cît mai accesibil tuturor. — AdiJapan ☎ 25 iunie 2007 16:38 (EEST)

Va rog sa ma treceti pe lista dv. de dusmani ai neamului si tarii romanesti, in calitate de sustinator al ortografiei bolsevice din 1954. Va atrag totodata atentia ca "exil" si "emigratie" se scriu cu litera mica.--MariusM 26 iunie 2007 08:48 (EEST)

Wikipedia în limba română

Nu sunt adepta polemicilor ci a logicii. Când logica este însă subjugată tradiţiei, îmi iau dreptul de a-mi spune părerea chiar dacă ştiu că trebuie să mă supun majorităţii (pentru că ăsta-i jocul democraţiei, nu?).

• În privinţa francofonilor şi anglofonilor vă dau dreptate pentru că mă cert aproape zilnic cu ortografia engleză.

Iar la germanofonii "mei" :

1. Pro tradiţie care contravine logicii : FAZ Frankfurter Allgemeine Zeitung. Scriu până azi cu ortografia "veche" de dragul tradiţiei. Sunt intransigenţi pe toată linia.

2. Contra tradiţiei şi pro logicii:

Am văzut un spot publicitar alfatelefon care se "laudă" cu 4 milioane de analfabeţi în Germania, aceştia fiind rugaţi să revină pe băncile şcoli ca să înveţe alfabetul. Este o problemă a societăţi acest lucru. Irgendwo hat dort die Gesellschaft versagt, nicht der einzelne Analphabetiker. Când acesta va învăţa să scrie se va întreba de ce nu se scrie Analfabetiker. Şi are dreptate pentru că scrierea cerută azi, tot mai contravine logicii.

[2]],[3] Este un alt argument prologică în ortografie. Aici incriminăm mama natură şi ignorăm acea parte a omeniri bătută de soartă. Iar datoria noastră de oameni este de a fi oameni, respectiv de a ne gândi şi la cei cu acest handicap.

Concluzie: Germanicii au văzut cel puţin nevoia reformei dar nu i-au întrebat pe cei care sunt obligaţi să o aplice zi de zi. Le-am dat dreptate austriecilor şi elvenţienilor în '96 să obiecteze şi constat că nici azi nu sa terminat reforma. E loc de mai bine. Atât doar despre «Kadavergehorsam». E logic. Sau...?

• Limba română: - 1993 - aici văd doar revenirea de dragul negării unei modificări socialiste .

Am avut nevoie de câteva săptamâni pentru schimbarea automatismului. Am făcut-o în virtutea educaţiei socialiste care nu lăsa loc de replică. Încă nu învăţasem regula democraţiei.

Oare de ce este apărat acest "dolofand de „â”" şi "sunt" cu atâta înverşunare de unii adepţi, împotriva logicii?

Eu prefer să folosesc logica, dar nu vreţi voi, şi urăsc teoria gramaticii şi ortografiei indiferent de limbă (cu toate că adult fiind, îmi dau seama că nu pot trăi bine fără ea cu ortografia lucrărilor scrise de mine). La limbi am avut doar media 7 în şcoala generală pentru că nu mi-au plăcut nici|o|dată exerciţiile de gramatică bazate pe învăţatul pe|de|rost a regulilor.

Mai departe. Google - noul doom : ar fi distracţie de un an să citesc şi să rumeg toate cele 35 800 articole găsite. N-am timp şi nici chef.

---

Promit însă că n-o să-mi mai schimb automatismul grafiei încă o dată nici de dragul strănepoţilor. Pentru că o să le cer toleranţă pentru timpul prezent, pentru logica ilogicii din dragul tradiţiei negării corectitudinii unei decizii dintr-o epocă neacceptată, de mult apusă .[... Verständnis für die heutige Zeit, für die Logik des Unlogischen die sich nur auf Tradition der Inakzeptanz einer längst vergangenen Epoche stützt]. Acuma ies din horă, nu mai joc (pentru mine cel puţin)şi n-o să-mi schimb opinia.

Repet, n-o să-mi arunc cărţile din vremea socialistă, citesc ambele grafii şi nu nă simt deranjată. Parcă vorbeam de toleranţă... . (Avem?) Vom avea nevoie de acum în colo ! că mai am multe de spus în wikipedia când mă lasă timpul. "Leben und leben lassen" . --Karin 26 iunie 2007 12:39 (EEST)

---

Salut, te rog sa-l adaugi pe Raoul Wallenberg ! despre articol in afara de mine a contribuit si Alex D. o perioada o sa fiu in concediu, dar sa stii ca eu si Alex am depus mari eforturi ca acest articol sa fie cat mai obiectiv si documentat chiar si prin citate. Ai tot dreptul ca utilizator sa contribui, sa imbunatatesti, si la punctuatie.

Anticipat --Ovidiu 29 iunie 2007 23:19 (EEST)

Rugăminte

Stimabile, m-am retras la rându-mi de destule ori până acum. Experienţa mă îndeamnă să te rog a chibzui o vreme asupra unei astfel de decizii. Ţi-am citit atât mesajele, cât şi contribuţiile şi îţi mărturisesc că port admiraţie pentru activitatea pe care ai desfăşurat-o aici. În nume personal, desparte-te temporar de acest proiect de vrei, dar revino cât mai degrabă. Ar fi păcat. --Rebel 30 iunie 2007 01:58 (EEST)

Mameluci

Mameluc

În ceea ce priveşte originea lor etnică, mamelucii au fost recrutaţi mai ales din rândurile seminţiilor convertite la religia musulmană din Caucaz şi regiunile învecinate Mării Negre, cum au fost mai ales cerchezii dar şi succesori ai cumanilor ca turcii 'kîpciak' (kipciak) sau turcomanii iuruci.

Hei Geneastorga! Crezi ca afirmatia de mai sus e valida? Ugo 13 august 2007 22:17 (EEST)