Discuție:Pompă

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Articolul Pompă este un subiect de care se ocupă Proiectul Energie, o inițiativă de dezvoltare a unei serii de articole complete și documentate despre Energie Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
NeclasificatAcest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
NeclasificatAcest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

„Ai treilea tip de pompe”[modificare sursă]

Faptul că autorul brevetului RO 127226 B1 își numește pompa „pompă volumico-cinetică”, nu înseamnă că ea este o pompă de alt tip. Este tot o pompă de tip volumic.

Inventatorul declară că, fiind cu dublu efect, are randament dublu. În realitate are debit dublu, care poate fi spus și „productivitate dublă”, dar nu „randament dublu”. Greșeala este comună, multă lume înțelege prin expresia „de mare randament” sensul „de mare productivitate”. De fapt, inventatorul a brevetat o construcție de pompă, nu un principiu nou, cum sugerează această editare. --Turbojet  28 ianuarie 2018 14:20 (EET)[răspunde]

Autorul brevetului. Da cu siguranta, am brevetat un al treilea tip (categorie) de pompe[modificare sursă]

Ma bucur ca va intereseaza subiectul, in legatura cu titlul "pompa volumo-cinetica" nu o numesc asa, pantru ca ca asa vreau eu, pur si simplu asta este, nu o pot numi alfel, nu este nici pompa volumica nici pompa cinetica, le are pe amindoua in principiul sau de functionare, ori ce alt nume as vrea sa pun ar fi gresit, nu ar respecta adevarul stiintific, nu ar exprima principiul de functionare. Cu siguranta este o pompa de alt tip, cu alt principiu de functionare, noutate absoluta pe plan mondial. Nu este o "pompa de tip volumic" cum gresit afirmati, este o pompa de tip cinetic dar si volumic. Pentru a intelege bine pompele volumice, de ce se numesc asa, cum functioneaza, va recomand sa studiati cererea de brevet, care explica cu lux de amanunte. In legatura cu randamentul dublu, pe care il contestati, sa stabilim ce inseamna randament. Randament dublu inseamna: cu acelas consum de energie, un sistem tehnic sa produca dublu comparativ cu alt sitem tehnic. Exemplu, daca o pompa volumica cu un motor de 1 kw pompeaza 2 metri cubi/ora, o pompa volumo-cinetica cu acelas motor va pompa 4 metri cubi/ora. De unde vine aceasta diferenta ?, din isasi principiul de functionare nou si rvolutionar. Aceasta pompa are un randament dublu, nu doar din motivul ca pompa este cu dublu efect, nu acesta este secretul pompei. Sunt pompe volumice cu dublu efect, dar asta nu inseamna ca au randament dublu fata de cele cu simplu efect, pentru ca consumul de energie este dublu, pistonul consuma energie in ambele sensuri de deplasare. Secretul pompei volumo cinetice consta in faptul ca "este o pompa cu actiune simpla dar cu dublu efect". Ce inseamna asta ?, asta inseamna ca pompa consuma energie numai intr-un sens de deplasare a pistonului, dar fenomenul de pompare are loc in ambele sensuri, pompa pompeaza lichid atit cind pistonul inaiteaza cit si in celalalt sens cind pistonul revine in pozitia initiala. Am realizat prototipul inventiei, am efectuat masuratori, si estimarile teoretice se confirma, are un randament dublu fata de randamentul pompelor cunoscute. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 188.27.151.200 (discuție • contribuții).

Brevetarea nu înseamnă nici recunoaștere științifică, nici confirmare a corectitudinii din toate punctele de vedere. Brevetarea înseamnă rezervarea drepturilor de a produce exact construcția descrisă. Singurele lucruri care se verifică la brevetarea în România este să nu fie copiată o soluție asemănătoare și să fie fezabilă din punct de vedere tehnic. Nu se verifică performanțele, eficiența etc. OSIM nu intervine în formularea textului de către autor, tocmai pentru ca în caz de litigii juridice să nu fie implicată. Autorul poate spune ce cuvinte dorește în documentație. Iar ca specialist în mașini de forță vă pot spune că afirmații ca „cu acelas consum de energie, un sistem tehnic sa produca dublu comparativ cu alt sitem tehnic” și „pompa consuma energie numai intr-un sens de deplasare a pistonului, dar fenomenul de pompare are loc in ambele sensuri” sunt false, însă nu era treaba examinatorului de la OSIM să vă atenționeze asupra acestor aspecte.
Aici nu putem discuta aspectele tehnice. Dacă vreți o consultație tehnică îmi puteți scrie un mesaj, pornind din profilul meu pe Wikipedia. N-ar fi prima consultație pe care aș acorda-o cu privire la invenții.
Strict din punctul de vedere al Wikipediei, un brevet este o sursă primară, care nu poate justifica afirmațiile din articol. Trebuie surse secundare, care în cazul de față sunt lucrări academice, nici măcar știri de presă. Câtă vreme aceste lucrări academice care să comenteze brevetul dv. nu există, orice discuție pe Wikipedia nu poate duce la rezultatul dorit de dv., adică popularizarea propriilor dv. afirmații din brevet. Pe Wikipedia se poate cita doar ce spun acele lucrări academice. Prezentați-vă invenția celor de la politehnici și investitorilor, iar Wikipedia va putea consemna ce vor spune ei, nu ce afirmați dv. în brevet. --Turbojet  29 ianuarie 2018 18:08 (EET)[răspunde]

Nu doresc o polemnica pe aceasta tema, in mare parte aveti dreptate, sunt de acord ca pompa trebuie prezentata investitorilor sau institutiilor de specialitate, politehnicilor etc. In Romania noastra nu gasesti pe cineva care sa te bage in seama. Nu avem institutii specializate, care sa fie obligate sa analizeze si sa evalueze propuneri de proiecte. De 7 ani ma straduiesc dar fara nici un rezultat, am fost la Rectorul de la universitatea tehnica din Cluj, a spus da, va felicit pentru ce ati facut, si cam atit, nu au nici o obligatie si nu ii intereseaza de cit ce fac ei. Am participat la salonul de inventica din cluj in anul 2012, nu ma intrebat nimenea nimic, nici macar cei care au facut jurizarea, nimic. Investitori in productie, in romania nu prea mai gasesti, nu mai avem industrie. Mai doresc sa fac o clarificare in legatura cu randamentul pompei. Se stie, pompele volumice cu piston sunt de dou feluri: "pompe cu actiune simpla, si cu simpu efect" si "pompe cu actiune dubla, si cu dublu efect". Cele cu dublu efect produc dublu fata de cele cu simplu efect dar consuma dublu. Consumul de energie electrica este aproximativ dublu de cit la cele cu simplu efect. Se poate spune ca randamentul celor doua tipuri este cam acelas, nu difera prea mult. Cea care produce mai mult consuma mai mult si invers. Pompa volumo-cinetica nu se incadreaza in nici unul din cele doua tipuri. Este o "pompa cu actiune simpla, si cu dublu efect". Consumul de energie este aproximativ egal cu consumul pompei cu simplu efect, dar randamentul este dublu, pentru ca este cu dunblu efect. Scopul de afi postat pe wikipedia este doar de informare, sunt sigur ca putini romani au aflat de existenta acesui brevet. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 188.27.151.200 (discuție • contribuții).

Două chestiuni.
Prima este că afirmația dv. „Consumul de energie este aproximativ egal cu consumul pompei cu simplu efect, dar randamentul este dublu, pentru ca este cu dunblu efect” trebuie verificată în mediu academic. Există suspiciunea că la mișcarea într-un sens se acumulează de fapt energia necesară și cursei de revenire. Wikipedia nu poate verifica asta și nici nu poate lua în considerare ce spun utilizatorii (eu, dv.) sau sursele primare (brevetul dv.).
A doua chestiune: politicile (regulamentul) Wikipediei spun că Wikipedia nu-și propune să informeze în premieră, ci doar să reflecte informațiile care apar în surse secundare. Dacă informația nu apare nicăieri (nu ați găsit interes în alte părți), nici Wikipedia nu o poate oferi. Trebuie neapărat să fiți popularizat în prealabil în alte părți, independente de dv. Regret dacă ați crezut că puteți prezenta invenția dv. prin intermediul Wikipediei. --Turbojet  11 februarie 2018 20:34 (EET)[răspunde]

Aveti dreptate randamentul, se poate contesta, pentru ca, inca nu a fost dovedit. Am propus o noua varianta de prezentare a pompei unde am eliminat ce nu se poate dovedi, marimea randamentului. Ce nu se poate contesta este titlul pompei, principiul de functionare, ca aceasta pompa nu exista in alta parte, etc. Lucruri confirmate de specialistii de la OSIM. Este alegerea d-voastra daca o postati nu. Cu siguranta eu nu o sa mai insist pe aceasta tema. Am postat pompa pe mule siteuri si nimic, cred ca tot nimic nu se va intimpla chiar daca voi fi si pe wikipedia. Toate cele bune. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 188.27.151.200 (discuție • contribuții).

Încă o dată: eliberarea brevetului nu confirmă nici denumirea, nici principiul, ci doar rezervarea dreptului de a produce construcția respectivă. Ce spune un brevet poate fi citat pe Wikipedia numai dacă surse secundare vorbesc despre brevet și să spună ce afirmă respectivele surse, nu brevetul. Un exemplu clasic este brevetul pentru pila cu apă, patent SUA (!!) nr. 4936961, dovedit ineficient în justiție și unde sponsorii și-au cerut banii înapoi, iar inventatorul n-a avut de unde să-i dea. Nici vorbă ca Wikipedia să accepte ce spune un brevet fără alte surse, secundare și independente de autor. --Turbojet  11 februarie 2018 21:36 (EET)[răspunde]

Am inteles, multumesc, nu ma deranjeaza daca ramine postarea in varianta actuala.

O scurta istorioara, cum sa nascut idea. O discutie amicala, fara nici o legatura cu discutiile anterioare, postarea, etc. Aici este clar, nu poti invoca pareri, lucruri ne verificate, randamente ne demonstrate etc, nici nu ar fi corect. Multi au o teorie, si cind sa o puna in practica constata ca ceva lea scapat, nu e chiar asa cum au crezut. La mine a fost invers, am pornit de la practica la teorie. Pe scurt, pe un ferestrau alternativ pentru debitat metale era o electromompa pentru alimentarea cu lichid de racire. Ca sa elimin motorul electric am pus o pompa volumica cu membrana, antrenata cu o curea de transmisie de la motorul de antrenare a ferestraului. Se stie pompa volumica are in componenta doua supape, o supapa de aspiratie si una de refulare, altfel nu functioneaza. Mergea acceptabil, dar erau niste probleme de rezolvat, presiunea era cam mare si debitul pulsa cam tare, cind inchideam robinetul pompa era f solicitata. Ca sa elimin aceste probleme mi-a venit idea sa elimin supapa de refulare, sa vad ce se intimpla, va functiona pompa cu o singura supapa?, sau cit de eficienta va fi. In fne, am eliminat supapa de refulare, am pus o singura supapa si surpriza placuta a fost sa constat ca debitul pompei era mult mai mare si ne pulsat, la ochi se vedea clar fara dubii ca debitul era dublu de cit inainte de modificare, cind pompa era de tip volumica. Dupa ce am fost sigur ca idea aste viabila, pe urma am elaborat teoria. Multumesc pentru rabdare si pentru timpul alocat acestei discutii. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 188.27.151.200 (discuție • contribuții).

Deci, pur și simplu supapele pompei erau inadecvate, se deschideau la presiune prea mare și opuneau rezistență hidrodinamică prea mare. La compresoarele volumice efectul este binecunoscut.
Într-adevăr, este cazul să încheiem aici discuția. Însă sunt disponibil prin mesaje, dar îmi puteți trimite doar autentificat (nu de pe IP). --Turbojet  12 februarie 2018 19:07 (EET)[răspunde]

Diferenta esentiala intre pompele volumice si pompa volumo-cinetica este aceea ca, pompa volumo-cinetica are in componenta o singura supapa. Va rog sa scrieti pompa cu piston sau pompa cu membrana, si sa va uitati pe imagini, veti vedea ca in toata lumea nu mai exista o alta pompa in aceasta alcatuire, este singura pompa de pe planeta care este alcatuita dintr-o singura supapa. Toata lumea de pe planeta stie ca o pompa volumica este imposibil sa fuctioneze cu o singura supapa. Eu sunt primul om de pe planeta care am demonstrat teoretic ca se poate. Dar ca pompa functioneze cu o singura supapa, obligatoriu trebuie sa fie si cinetica, altfel nu functioneaza, adica sa foloseasa in principiu de functionare si energia cinetica, sa formeze la esirea din pompa jet de lichid, cu viteza mare, alfel la cursa de aspiratie a pistonului, pompa ne avind supapa de refulare care sa opreasca, lichidul se reintoarce inapoi in pompa si pompa nu mai functioneaza. Mai sunt si alte detalii tehnice care trebuie riguros respectate, pentru ca daca nu sunt respectate riguros iarasi pompa nu functioneaza. Nu este cazul sa descriu toate aceste detalii cuprinse in brevet pentru ca sunt multe. Este un proverb in lumea stiintifica care spune: lucrurile mari se fac cu detaliile mici. Inca un lucru cu care nu sunt de acord, spuneti ca examinatorii de la osim iti prrmit sa brevetezi lucruri false, ne adevarate, si ca pe ei nu ii itereseaza. Sa stiti ca nu este asa, nu iti permit sa spui si sa brevetezi prostii, si ei sa fie de acord. Ei pe acel brevet isi pun semnarura si stampila, este prestigiul lor in joc. Ei a o responsabilitate mult mai mare de cit un autor care are tendinta sa spuna si de a breveteze lucruri false. Credeti ca daca acesta pompa nu ar fi o pompa volumo-cinetica cei trei membrii din comisia osim si-ar fi pus semnatura si stampila pe un fals, pe o inselatorie ?. Ei ar fi cei mai vinovati de acel fals. Sa presupunem ca cineva vede acest titlu "pompa volumo-cinetica" si o cumpara, o prezinta la cei ma buni specialisti in hidrauluia sa confirme daca marfa este ce scrie pe ambalaj, acestia o analizeaza si spun "domnilor ati cumparat un fals" ati fost inselati, marfa nu este ce scrie pe ambalaj, nu este pompa volumo-cinetica si este o banala pompa volumica. OSIM ar fi marele vinovat ca au permis brevetarea acelui fals. Lasati postarea in varianta care am propuso eu, este buna. Cum este postat acum este o dezinformare, spune ca brevetul este este fals grosolan, spune ca nu este un nou tip de pompa cu un alt principiu de functionare, si ca ar fi vorba o banala pompa volumica. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 188.27.151.200 (discuție • contribuții).

Am scos textul considerat incorect de dv.
Afirmația dv. fără altă sursă decât brevetul nu poate fi prezentată pe Wikipedia. Nici brevetul în sine ca sursă a informației. Brevetul poate fi prezentat doar ca citare pentru informațiile care provin din surse secundare, independente de autorul brevetului. Cât timp acestea nu există, nici brevetul nu poate fi citat.
Se vede că nu știți cum funcționează brevetările și vă faceți iluzii. Încă odată: când informații despre pompa dv. vor apărea în tratatele academice, eu personal, dacă voi trăi până atunci, le voi insera pe Wikipedia. --Turbojet  13 februarie 2018 22:07 (EET)[răspunde]
PS. Ba da, examinatorii de la OSIM, ca și cei din SUA, îți permit să brevetezi prostii (e expresia dv.), vedeți Mihai Rușețel. --Turbojet  13 februarie 2018 22:31 (EET)[răspunde]

Aveti dreptate ca sunt multe cazuri in care se breveteaza niste prostioare, care nu prea ar merita acordarea de brvet, am vazut si eu destule. Probabil ca aici este o politica, lasai sa breveteze zece prostioare, cu o mare probilitate ca a unsprezecelea va fi buna. A fost o discutie utila, din care am avut ceva de invatat, din orice discutie mai mult sau mai putin contradictorie ai ceva de invatat.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 188.27.151.200 (discuție • contribuții).

Brevetarea inseamna si recunoastere stiintifica.

NOBEL 2018. Trei cercetători câștigă PREMIUL NOBEL pentru FIZICĂ pentru o invenție în domeniul fizicii laserilor. Cercetătorul american Arthur Ashkin și o echipă formată din oamenii de știință Gérard Mourou (Franța) și Donna Strickland (Canada) au câștigat Premiul Nobel pentru Fizică pentru invenții revoluționare în domeniul fizicii laserilor, a anunțat marți Academia Regală de Știință din Suedia. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2a02:2f0e:b05:b000:4d38:407d:ed64:7663 (discuție • contribuții).

Premiile Nobel sunt una, brevetarea e alta; cuvântul comun „invenție” nu le echivalează.
Chestiunea din această discuție este o afirmație făcută de autor, care are impresia că OSIM o validează prin brevet. S-a discutat pe larg mai sus că brevetul OSIM asigură doar recunoașterea funcționalității soluției și rezervarea dreptului de a produce obiectul prin soluția tehnică brevetată, nimic altceva. --Turbojet  7 octombrie 2018 08:01 (EEST)[răspunde]

Am mai spus si repet, nu doresc o polemica pe tema inventiilor.

Recunoasterea stiintifica se poate obtine doar prin inventii brevetate. Am afirmat ca printr-un brevet de inventie se poate obtine si recunoastere stiintifica, cum au obtinut inventatorii amintiti mai sus. Dar pentru recunoasterea stiintifica trebuie sa vii cu ceva nou, surprinzator, sa vii cu inventie pionier, de mare valoare, care pote revolutiona domeniul sau de specialitate. Inaintasii nostrii: Coanda, Gogu Radulescu, Vuia, Vlaicu si toti ceilalti au primit sa nu recunoastere stiintifica internationala?. Cum au obtinut recunoasterea stiintifica ?, nu prin invetiile brevetate de ei ?. Fara inventiile brevetate nu ar avea nici un fel de recunoastere stiintifica internationala. Nu doresc sa mai raspund, sa nai dezvoltam aceasta polemica. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de ‎2a02:2f0e:b05:b000:900b:d184:b635:8fa0 (discuție • contribuții).

De acord să încetăm polemica, dar nu pot accepta afirmația că realizarea unei invenții brevetate asigură și recunoașterea științifică. Invers, mulți au recunoaștere științifică fără să fi brevetat ceva. Nu sunt condiționate reciproc. --Turbojet  7 octombrie 2018 10:57 (EEST)[răspunde]

Cei care nu au brevetat nimic, inseamna ca nu au facut nimic, in lumea stiintifica nu sunt bagati in seama.

S-ar puatea ca sa fie multi care nu au brevetat nimic, dar care au recunoastere stiintifica, din pacate eu nu am auzit de acestia. Dar, chiar daca ar fi multi, istoria are memorie scurta, o sa ii uite repede pe acestia, care nu au facut nimic concret. Cei care ramin sunt doar cei care au facut ceva concret, care au brevetat ceva. Va sunt recunoscator ca ca m-ati promovat pe Wikipedia, va multumesc, Vasile Cosma. O sa fac tot ce pot pentu a mai auzi de mine. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2a02:2f0e:b05:b000:597a:722e:d3f5:65c9 (discuție • contribuții).

Așa este, aveți dreptate, Stephen Hawking va fi uitat repede deoarece nu a brevetat nimic. În timp ce Rușețel va rămâne în memoria lumii deoarece are brevet. --Turbojet  7 octombrie 2018 14:04 (EEST)[răspunde]

A nu se confunda oamenii de stiinta teoreticieni, cu oamenii de stiinta practicieni.

Practicienii se mai numesc si ingineri, este adevarat ca se folosesc si de munca teoreticienilor. Datorita practicienilor avem tot ce avem, ei cauta solutiile tehnice care mai de care mai ingenioase, si le pun in practica, aici este o concurenta foarte mare. In ori ce domeniu este o singura solutie tehnica cea mai ingenioasa. Cine o gaseste acela este cistigator in domeniul lui. Stitai ca Einstein a lucrat ca examinator, la un birou de inventica din Zuric vre-o doi ani?. Se pricepea la redactarea revendicarilor, era f exigent. A recunoscut ca nu are abilitati de practician, de inginer, nu prea intelegea desenele. Si-a dorit foarte mult sa fie si inventator, in ce domeniu crdeti ?, chiar in domeniul pompelor. A lucrat la brevetarea unei pompe dar nu a reusit sa obtina brevet. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2a02:2f0e:b05:b000:98ec:bb9e:11a9:d682 (discuție • contribuții).

Vă felicit că l-ați depășit pe Einstein. --Turbojet  7 octombrie 2018 23:29 (EEST)[răspunde]
Domnule V.C., de pompa pentru gonflarea egoului pe Wikipedia, în curs de brevetare, ați auzit? --Pafsanias (discuție) 8 octombrie 2018 00:04 (EEST)[răspunde]

Domnule Pafsaias, nu putem sta sa traim din amintiri, sa ne laudam cu ce au facut inaintasii nostrii, Si noi trebuie sa facem ceva, sa aratam lumii ca nu suntem niste handicapati. Eu sunt mindru cu realizarile fiecarui compatriot, cnd aud ca unul a facut ceva bun ma simt partas, ca si cum si eu am contribuit la acel lucru. Altii cum sunteti si dv. fa folositi toata "inteligenta" pentru a improsca cu noroi in cei care au facut ceva la viata lor. Afirmati ca acum lucrati la o inventie cu titlul "Pompa pentru gonflarea egoului" Altul, tot um membru Wikipedia spune ca a inventat o "Pompa pentru gonflarea penisului" foarte bine, Brevetatile. Daca vor fi de mare valoare poate veti primi si recunastere stiintifica internationala. Pina nu veti obtine brevet pentru inventiile voastre, veti fi doar niste bieti birfitori pe Wikipedia. Puteti birfi cit vreti nu o sa va mai bag in seama. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2a02:2f0e:b05:b000:f93f:6cbd:d75f:b594 (discuție • contribuții).

Perfect. Acum v-aș ruga să vă opriți. Cred că ne-ați vorbit suficient despre meritele dumneavoastră. Fără nicio supărare, Wikipedia nu e un site de autopromovare. Mulțumesc, --Pafsanias (discuție) 8 octombrie 2018 14:17 (EEST)[răspunde]

Sugerez ignorarea replicilor următoare, dacă o să fie. Discuția este încheiată. //  Gikü  vorbe  fapte  8 octombrie 2018 15:07 (EEST)[răspunde]

Doar citeva clarificari, sunt obligat sa le fac. Din ultimile discutii se sugereaza idea ca eu ma cred un „mic Einstein” ba chiar mai mult, ca l-am depasit. Asta ar fi prea de tot, ar fi culmea prosiei. Stiu f bine cine sunt. Altul spune pe un ton de superioritate „ar fi cazul sa va opiti, ne-ati vorbit suficient de meritele dumneavoastra” Eu nu am vorbit despre merite, am vorbit despre fapte concrete. Faptele sunt una, meritele sunt alceva. Este prea devreme sa vorbesc de merite. Timpul va decide daca faptele se vor transforma in merite sau nu. Cu asta am epuizat tot ce am avut de spus. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2a02:2f0e:40b:6100:b459:d29:add5:1304 (discuție • contribuții).