Discuție:Motor cu ardere internă

	Articolul Motor cu ardere internă este un subiect de care se ocupă Proiectul Automobile, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre automobile Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

(adus de la Discuție:Combustie internă)

Referitor la motoarele MAS,cred ca este o neintelegere.Punctul mort exterior PME este echivalent cu punctul mort inferior PMI.Cu resoectTepes ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 24.12.18.185 (discuție • contribuții).

Deh....

(adus de la Discuție:Combustie internă)

Mai, nea Tepes, chiar ai citit cum trebuie articolul? Se pare ca ori esti prea tanar, ori motoarele cu combustie interna sunt pentru tine niste bucati de metal asamblate ca un Lego. De ce nu incerci sa completezi ce lipseste din articol, ca sincer, eu stau foarte prost cu timpul. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Gino78ro (discuție • contribuții).

Observații la formulările din 19 februarie 2008

Motorul cu ardere internă este motorul | nu se poate defini o noțiune prin ea însăși
transformarea energiei calorice | noțiunea de „energie calorică” nu este acceptată în termotehnică
în mișcare mecanică rectilinie ciclică | nu neapărat, și motorul Wankel este tot motor cu ardere internă
obținută la arborele cotit | nu neapărat, motorul Wankel nu are arbore cotit
Arderea combustibilului produce energie calorică în cilindrii motorului. | Nu neapărat, motorul Wankel n-are „cilindri”
Pentru obținerea energiei calorice necesare se folosește combustibilul lichid ca benzina, motorina sau gazul lichefiat. | Nu neapărat, poate funcționa și cu combustibil gazos, și chiar solid (praf de cărbune.
Arderea amestecului carburant poartă denumirea de combustie. | Ardere = combustie, nu „poartă denumirea”.
Dacă arderea rapidă (...) se transmite și se produce aproape instantaneu în toată masa amestecului carburant se numește explozie. | Termenul de „explozie” nu este acceptat de specialiști, el înseamnă altceva. Expresia „motor cu explozie” nu se mai folosește de peste 100 de ani.
(pentru arderea unui litru de benzină este necesar oxigenul conținut în 10 metri cubi de aer aproximativ). | afirmație departe de realitate.
etc. În plus, sursa citată nu este de încredere. Când există tratate ca ale Acad. Constantin I. Aramă, al Prof Berthold Grunwald, se cuvine să fie citate acestea. --Turbojet 20 februarie 2008 06:59 (EET)

Volumul de oxigen necesar arderii unei hidrocarburi oarecare poate fi calculat stoichiometric, calculul este prezentat la paginile 305-310 din Manualul inginerului termotehnician (1977) (Bazil Popa).--79.116.78.212 (discuție) 4 ianuarie 2011 14:17 (EET)

Știu asta. Calculați și dv. Nu uitați coeficientul de excedent de aer.

Nu inserați mesaje ale dv. în textele semnate de alții, plasați-le după. --Turbojet 4 ianuarie 2011 18:57 (EET)

Unire cu alte articole despre componentele MAI

Gikü a sugerat unirea cu Mecanismul de distribuție al motoarelor cu ardere internă. A se vedea discuția de acolo. --Turbojet 8 octombrie 2008 22:17 (EEST)

Confuzie

Motor cu ardere internă (cf. interwiki) este un lucru mai general decât Motor cu ardere internă cu piston, care este, la rândul lui, mai general ca motorul mașinii mele de acasă cu care este obișnuită lumea. Articolul de pe en:wp este acceptabil la nivelul unei reviste, dar adăugarea aici a caracteristicilor și mutarea la cu piston au făcut varză din acest articol. Chestiunea este că eu personal urăsc motoarele cu piston, de aia nu vreau să lucrez la articol, dar a fost adus la o formă pe care „nu le-o doresc nici dușmanilor”. --Turbojet 12 iunie 2009 23:33 (EEST)

Relatia (de calcul) putere-cilindree

Care e relatia de calcul dintre puterea motorului și cilindree? Ce elemente de alcătuire a motorului influențează puterea acestuia?--79.116.87.108 (discuție) 10 ianuarie 2011 17:50 (EET)

Relația am pus-o în articol. Elementele? Parametrii și o groază de altele, care influențează presiunea medie indicată (chestiile termogazodinamice) și randamentul mecanic (chestiile constructive). Le știu inginerii care se ocupă de motoare de curse, cunoștințe care se obțin într-o viață de studiu și experiență. --Turbojet 10 ianuarie 2011 21:58 (EET)

Indicator

Este descris aparatul indicator in sursa citată?Ar trebui eventual să fie si un articol separat despre acest aparat--79.119.208.235 (discuție) 11 ianuarie 2011 22:18 (EET)

Nu, în sursa respectivă nu este descris, însă există alte surse, și anume: bibliografia disciplinei „Bazele cercetării experimentale ale mașinilor termice”. Da, ar trebui. Când o să am timp, promit să-l scriu. Până una-alta am pus în articol o poză veche, dar intuitivă cu privire la principiul ridicării acestei diagrame. --Turbojet 17 ianuarie 2011 20:31 (EET)

Unire cu Motor cu ardere internă

(Adus de la Discuție:Instalația de alimentare a motoarelor cu ardere internă)

Dimensiunea celor două articole nu pare să justifice existența lor separată. În privința interesului cititorilor, mi se pare că majoritatea celor care citesc despre motoare au în minte motoarele de autovehicule, numind generic "motor" toate componentele care sunt plasate în compartimentul ce conține și motorul (motor, sistem de alimentare, de răcire etc.)--Strainu (دسستي‎)  19 ianuarie 2018 12:28 (EET)

Da, dimensiunea actuală a articolului nu pare să justifice existența lor separată. Această dimensiune reflectă nivelul cunoștințelor „celor care citesc despre motoare au în minte motoarele de autovehicule, numind generic "motor" toate componentele care sunt plasate în compartimentul ce conține și motorul (motor, sistem de alimentare, de răcire etc.)”.

Doar în lucrarea lui Berthold Grünwald, Teoria, calculul și construcția motoarelor pentru autovehicule rutiere, București: Editura Didactică și Pedagogică, 1980, există 135 de pagini care se referă doar la sistemul de alimentare, în total vreo 240 de pagini care se referă la sistemele auxiliare ale motoarelor. Și există zeci de astfel de lucrări, dar eu am încetat să dezvolt astfel de articole deoarece un utilizator care dezvolta articolele promoționale ale lălaucelor pentru comercializarea discografiei lor mi-a pus în vedere că articolele tehnice nu interesează pe nimeni. --Turbojet  19 ianuarie 2018 12:48 (EET)

Sisteme auxiliare

Există în cele 240 de pagini despre sisteme auxiliare din sursa menționată mai sus câteva detalii (eventual de dimensionare) despre sistemul auxiliar numit demaror?--178.138.98.154 (discuție) 1 octombrie 2021 23:51 (EEST)

De exemplu detalii similare celor din următoarea sursă îndrumar de laborator de la Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași?--178.138.98.154 (discuție) 2 octombrie 2021 00:03 (EEST)

Lucrarea conține doar 6 pagini (p. 833–838) despre pornirea acestor motoare și doar un paragraf despre demarorul electric. Am pus la demaror informațiile disponibile în sursă.

Motoarele cu ardere internă se dimensionează statistic (!). Încă acum jumătate de secol proful de motoare ne-a spus că „un motor întâi se desenează și apoi se calculează”. Deci, experiența și talentul proiectantului este cea care dă forma, apoi se verifică dacă „ține”.

Cu demarorul electric este la fel. Evident că pentru același motor cele italiene sunt mai slabe ca cele suedeze, înțelegeți de ce.

În sursa Grünwald demarorul electric este doar menționat deoarece este domeniul celor de la electromecanică, nu a celor de la motoare cu ardere internă.

Aș vrea, totuși, să remarc că sursa menționată cu îndrumătorul de laborator, se referă exclusiv la demaroarele electrice al motoarelor de autovehicule rutiere. De exemplu, necesitatea turației minime de 100 rpm. Motoarele navale lente au turații de regim de c. 50 rpm, de unde se văd limitele laboratorului.

Este prima și ultima dată când vă dau o asemenea consultație pe Wikipedia deoarece regulamentul înterzice astfel de discuții (WP:NU#FORUM). Sper să înțelegeți. --Turbojet  2 octombrie 2021 09:29 (EEST)

Enunț citabil ?

Văd mai sus într-o secțiune o afirmație despre dimensionarea statistică a acestor motoare. Este o propoziție citabilă, din vreo sursă?--37.251.222.160 (discuție) 13 februarie 2022 00:05 (EET)

Nu este o propoziție citabilă, mai ales scoasă din context.

Ideea este că inginerii proiectanți de m.a.i. cam știu din experiența lor și a altora („statistic”) cum trebuie să arate piesele unui m.a.i. cu o anumită destinație. Ei știu cam cât rezistă o piesă de o anumită formă și-și fixează întâi ideile printr-un desen. Apoi se apucă să verifice solicitările în piese, să vadă dacă țin. Invers, să te apuci de un calcul fără să știi cum arată piesa este aiurea. Și asta nu numai la motoare.

Nu putem discuta aici, Wikipedia nu este un forum. Am răspuns doar pentru a evita interpretările greșite și introducerea în articol a unor exprimări derutante. --Turbojet  13 februarie 2022 08:31 (EET)