Discuție:Masacrul de la Katyń

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
Adăugare subiect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ultimul comentariu: acum 8 ani de Mihai Andrei în subiectul Numele articolului
Fost articol de calitate Masacrul de la Katyń a fost un articol de calitate. Puteți să vă uitați la legăturile aflate mai jos, în istoricul articolului, pentru a găsi pagina nominalizării, și să aflați de ce a fost retrogradat.

Avertisment imagine[modificare sursă]

Următoarele imagini au fost șterse de la Commons sau au fost marcate spre ștergere. Te rog scoate-le din articole sau alătură-te discuției de la commons. Mesaj generat automat de CommonsTicker.

-- CommonsTicker 8 martie 2007 20:38 (EET)Răspunde

Număr oficial[modificare sursă]

"Cum sistemul polonez de recrutare cerea tuturor absolvenților unei universități să devină ofițeri în rezervă, sovieticii au reușit prin acele asasinate să distrugă o mare parte a intelectualității poloneze, ca și a evreilor polonezi și a bielorușilor polonezi."

As dori sa stiu exact cati evrei au murit la Katyn. Sunt tare curios, tinand cont ca aceia care au organizat masacrul, in speta comisarii politici din armata sovietica erau toti evrei, iar in URSS in acel moment partidul bolsevic era in mare parte condus de evrei. Ca sa nu sune a "teoria conspiratiei" as vrea sa aflu un numar oficial al evreilor morti in masacrul de la Katyn. -- matteus 6 ianuarie 2010 2:31 (EET)

cei ce refuza sa recunoasca vinovatia rusilor la catin ar trebui executati in acelasi mod in care au fost executati ofiterii polonezi.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 92.80.177.120 (discuție • contribuții).
Scopul acestei pagini este de a analiza forma și calitatea articolului, nu de a depista vinovații sau de a pleda pentru condamnarea și executarea acestora. 92.80.204.23 (discuție) 14 aprilie 2010 00:20 (EEST)Răspunde

Numele articolului[modificare sursă]

Având în vedere că subiectul este strâns legat de istoria Poloniei, mi se pare normal să păstrăm forma poloneză Katyń. Sursele sunt toate de acord. Simetric, toată lumea vorbește de Auschwitz, nu de Oświęcim. --Mihai Andrei (discuție) 4 octombrie 2015 19:39 (EEST)Răspunde

Înclin în principiu spre opinia dvs. legat de evenimentul istoric în sine. Regula este însă că trebuie văzut ce spun sursele și cum apare menționat în lucrările istorice. Am totuși presimțirea că e vorba de Katyń.--Haptokar (discuție) 4 octombrie 2015 19:50 (EEST)Răspunde
„Legătura strânsă cu istoria Poloniei” nu este un argument viabil. Nu este prevăzută nicăieri (pentru că este o prostie crasă) transliterarea din alfabetul chirilic (limba rusă) în alfabetul latin (limba poloneză) pe considerentul invocat mai sus. Argumentul este standardul de transliterare. Vorbim de Каты́нь, o localitate din Rusia. Cum în Rusia se folosește alfabetul chirilic, este absolut necesară transliterarea din acest alfabet în cel latin. Standardul SR ISO 9:1997 prevede transliterarea lui Ы ы în â. V-am spus amândurora despre opinia lingvistului Ioana Vintilă-Rădulescu pe acest subiect. Nu pot să pun la dispoziție acest standard. El se cumpără și intră sub incidența drepturilor de autor.
Dacă sursele sunt poloneze, este normal ca polonezul să fi făcut transliterarea din alfabetul chirilic (limba rusă) în alfabetul latin (limba poloneză). În mod similar ar trebui să se procedeze și în limba română. Nu știu de ce este așa de greu de înțeles. Dar asta nu înseamnă că dacă avem surse majoritar poloneze să trecem denumirea din limba poloneză.
Haptokar, aici ați susținut varianta Katîn, iar acum Katyń. Până la urmă, care este varianta pe care o susțineți și care sunt argumentele dvs? SenatorulX (discuție) 5 octombrie 2015 11:20 (EEST)Răspunde
Cum v-am spus, nu este o chestiune strict filologică, ci una istorică. Evoc ca exemplu Pacea de la Adrianopol, unde la fel nu contează cum se transliterează Edirne din turcă în română (la vremea respectivă imperiul otoman folosea scrierea arabă). --Mihai Andrei (discuție) 5 octombrie 2015 11:29 (EEST)Răspunde
Eu v-am prezentat opinia unui filolog care vă contrazice total. Iar dvs nu ați prezentat vreun argument puternic cu care să vă susțineți poziția, ci faceți doar afirmații nesusținute de nimic.
În articolul invocat, după cum puteți vedea și dvs, nu este vorba de transliterare din alfabetul arab (limba tură) în cel latin (limba română), ci o adaptare la limba română a transliterării din alfabetul grecesc (limba greacă) în alfabetul latin (limba română). SenatorulX (discuție) 5 octombrie 2015 12:28 (EEST)Răspunde
Tocmai că Adrianopolul era în imperiul otoman, iar după logica dumneavoastră ar trebui folosită forma turcă. Majoritatea covârșitoare a istoricilor folosește însă forma greacă, la fel cum majoritatea covârșitoare a istoricilor folosește pentru masacrul din pădurea respectivă forma poloneză. Nu văd care este problema. Noi nu inventăm aici forme originale, ci ne conformăm uzului curent. --Mihai Andrei (discuție) 5 octombrie 2015 12:51 (EEST)Răspunde