Discuție:Entalpie liberă

Denumire curentă în Europa?

Cum adică denumire curentă în Europa?Unde apare așa ceva? Contează mai mult asta la denumire? Reglementările IUPAC sunt mai relevante!--79.116.78.171 (discuție) 11 noiembrie 2010 23:18 (EET)

Ce „contează” e relativ: depinde pentru cine. Fizicienii (mai ales teoreticienii) preferă denumirea inițială entalpie liberă, chimiștii (îndeosebi oamenii de laborator) pe cea ulterioară de energie liberă Gibbs, IUPAC recomandă (nu dictează) Gibbs energy sau Gibbs function. Le-am pus pe toate în definiție, ca să nu rămână ambiguități. La fel și pentru energie liberă. -- Victor Blacus (discuție) 12 noiembrie 2010 13:06 (EET)

Care ar fi motivele pentru preferinta teoreticienilor pentru denumirea entalpie libera si cine a creat aceasta denumire?--82.79.27.19 (discuție) 14 noiembrie 2010 17:55 (EET)-

Denumirea entalpie (ca și entropie) a fost introdusă de Clausius. Denumirile energie liberă și entalpie liberă sunt derivate din energie și entalpie prin atributul liberă, care se referă, logic consecvent, la termenul -TS. Ele s-au răspândit mai ales unde a predominat influența scolii germane (de exemplu în România, prin Șerban Țițeica). În America lucrurile au mers pe alt făgaș: entalpia a fost numită de Gibbs heat function, de unde și notația H. A urmat Gibbs free energy și apoi, logic consecvent, Helmholtz free energy. Problema nu e energy versus entalpie, fiindcă au aceleasi dimensiuni; semnificativ este free, respectiv liberă. IUPAC recomandă varianta folosită predominant în aplicații de chimiști și ingineri; fizicienii, care au fundamentat teoretic termodinamica, urmează mai ales filiera Clausius. Sunt două categorii de denumiri care s-au dezvoltat paralel, fără să se conteste reciproc. Cum e „mai corect”: curechi sau varză? Depinde dacă ești din Suceava sau din Ploiești! -- Victor Blacus (discuție) 14 noiembrie 2010 19:31 (EET)

(adus de la Discuție Utilizator:Meszzoli, secțiunea 18.2, părere care privește discuția de față)

Unii contribuitori se cramponează de folosirea, în mod imperativ, a unei terminologii alternative pentru anumite noțiuni sau concepte din știință, justificând înlocuirea termenilor consacrați cu argumentul că există anumite recomandări ale unor foruri internaționale sau că termenul propus este mai „în ton” cu uzanțele altor limbi (în special engleza). Cred că această optică este profund greșită. Aceasta este situația și în cazul discuției entalpiei libere versus energie liberă Gibbs. Câtă vreme lucrări de referință din domeniul termodinamicii și a termotehnicii, dar și publicații academice de ultimă oră, folosesc termenul de „entalpie liberă” în ciuda recomandărilor, noi nu putem face altceva decât să respectăm părerea specialiștilor. Mai ales, că „formarea” termenul românesc, ca și cel franțuzesc sau unguresc „reproduce logica internă” a noțiunilor din care derivă entalpia liberă, mult mai bine decât în alte limbi. Am să expun toate aceste aspecte, mai în detaliu, pe pagina de discuții de la „entalpia liberă”--ZOLTAN (discuție) 27 februarie 2011 18:25 (EET)

Grade de libertate

Descriptorul mecanice juxtapus expresiei grade de libertate nu zice mare lucru fiind practic inutil. Mai adecvate sunt atributele dinamice sau spatiale sau descriptorul vid (grade de libertate fara vreun descriptor atasat).--89.120.33.31 (discuție) 21 decembrie 2010 14:23 (EET)

Nu e inutil. Aici discutăm termodinamică, unde există un grad de libertate în plus față de mecanică; poate fi energia internă, sau temperatura, sau... Vă rog să lăsați „descriptorul” acolo unde a fost pus cu un rost. La entalpie liberă am dat rv. -- Victor Blacus (discuție) 21 decembrie 2010 14:36 (EET)

Ținînd cont că e vorba despre coordonatele spațiale și forțele corespunzătoare atributul ’’spațiale“ si/sau dinamice e mai potrivit decât mecanice fiind mai inteligibil/intuitiv decât acesta.--86.125.162.49 (discuție) 6 februarie 2011 00:08 (EET)

Nu. Spațial e prea sărac, trimite la geometrie, nu la fizică; ce facem cu forțele? Dinamic e prea general, se referă la mișcare în sensul general de schimbare sau fenomen; ca în termodinamică, electrodinamică, cromodinamică cuantică, ... Mecanic e termenul potrivit. -- Victor Blacus (discuție) 6 februarie 2011 17:30 (EET)

Exista geometria cinematică corespunzatoare conceptului de spatiu-timp deci adjectivul spatiale e potrivit. Referitor la forte adjectivul dinamice e potrivit conf etimologiei (gr dinamis-forță). Formularile -dinamică relevă cauza schimbarii (evolutiei), si anume forțele care apar peste tot (omniprezente) si in termodinamică, electrodinamică. La dinamica simplă s-au adaugat/dezvoltat elementele de compunere termo- si electro- pe masura dezvoltarii domeniilor respective. Pe scurt asocierea celor două calificative in formularea spatial-dinamice (prescurtare de la spațiale și dinamice) e cea mai potrivita si clara/intuitiva decat adjectivul mecanice.--86.125.150.244 (discuție) 23 februarie 2011 15:00 (EET)

Totuși, sunt grade de libertate mecanice, nu alte bazaconii. -- Victor Blacus (discuție) 24 februarie 2011 00:24 (EET)

(adus de la Discuție Utilizator:Meszzoli, secțiunea 18.1, clarificări la „geometria cinematică”; interesează această pagină)

Iarăși suntem în fața unei probleme, mai degrabă lingvistice decât a esenței științifice. Cinematica studiază mișcările mecanice ale corpurilor, fără a ține seama de masa obiectelor (punctelor materiale, sistemelor de puncte materiale, etc.) și forțele care acționează asupra lor. Cinematica face un studiu geometric al mișcărilor din care cauză această parte a mecanicii se mai numește și geometria mișcărilor. În fond, orice problemă de cinematică se rezumă la studiul funcțiilor $\scriptstyle x_{i}=x_{i}(t)$ (dependența funcțională a coordonatelor de timp), indiferent dacă este vorba de mecanica clasică, relativistă sau de teoria relativității generale. Orice rezolvare completă a unei probleme cinematice ține de metrica spațiului în care are loc mișcarea. Literatura de specialitate de limba română folosește termenul de „cinematică” în sensul de mai sus; orice lucrare de referință din domeniul mecanicii (Victor Vâlcovici, Caius Iacob, Lazăr Dragoș, etc.) și din domeniul teoriei relativității-restrânse sau generale (Nicolae Ionescu-Pallas, Octav Onicescu, Victor Vâlcovici, Liviu Sofonea, Ioan Gottlieb, etc.) folosesc termenii cinematic, cinematică, cinetic, etc., fără a pomeni de „geometria cinematică”. De altfel, nici în publicațiile electronice recente nu se pot găsi rezultate pentru termenul în dispută. E firesc să fie așa: „conținutul semantic” al termenului „geometrie cinematică” sau „cinetică” ar fi ceva de genul „geometria geometriei mișcării” sau „geometria geometrică a mișcării”, ceea ce e un pleunasm, sau, cu puțină îngăduință, o „circularitate în definiție”.

Termenul englezesc „kinematic geometry” este utilizat în sens generic pentru totalitatea teoremelor, relațiilor și formulelor de natură metrică din cadrul teoriei problemei celor trei corpuri sau a n-corpuri, respectiv din teoria relativității generale. E adevărat că în literatura de limba engleză este încetățenită această sintagmă și există cărți publicate cu acest titlu. Nu vreau aici să mă ocup de istoricul „genezei” și acoperirea ideatică a termenului din limba engleză, constat doar că în limba română nu este utilizată așa cum nu este folosită nici în germană, maghiară sau italiană, poate în alte limbi, nu știu!

La întrebarea domnului anonim 79.116.77.194, răspunsul este simplu: nicicum !. Adică nu putem folosi sintagma de geometrie cinematică în sensul generic în care se folosește termenul „kinematic geometry” în literatura de specialitate de limba engleză. Traducerea corectă se poate face numai în contextul în care e folosit adică trebuie să ne referim punctual la „metrica corespunzătoare” (euclidian, schwarzschildian, minkowskian, etc.)--ZOLTAN (discuție) 27 februarie 2011 18:25 (EET)

Mulțumesc pentru lămuriri, pe care eu n-am avut timp și răbdare să le dau. Erau necesare, având în vedere multitudinea de hits la căutare. Am constatat că cele mai multe se referă la un procedeu tehnic de prelucrare, deci nu au chiar nimic a face cu problema de aici. -- Victor Blacus (discuție) 27 februarie 2011 20:33 (EET)

• Legat de termenul menționat aici, geometrie cinematică, am observat prezența lui în cartea Istoria matematicii vol II de Nicolae N. Mihăileanu, paginile 432, 454. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.117.204.160 (discuție • contribuții). 30 ianuarie 2019 15:59

Aplicare la reacții nucleare

Cum se aplică acest concept pentru reacții nucleare? Articolul nu conține detalii despre acest aspect aplicativ.--82.77.130.190 (discuție) 1 iunie 2015 17:46 (EEST)

Comentarii intermediare observate în istoricul paginii

Am observat verificând istoricul paginii că un utilizator a făcut niște comentarii intermediare care au dispărut, în mod accidental presupun, la reformularea comentariilor sale de wikieditorul Solt. Primul alineat care a dispărut la reformulare ar trebui readus la vedere, fiind util discuției.--79.117.204.160 (discuție) 31 ianuarie 2019 02:12 (EET)

Ținând cont de cele scrise mai jos despre refomatare comentariilor altor editori, m-aș gândi să introduc comentariile explicative șterse accidental ale lui Solt.--79.117.204.160 (discuție) 31 ianuarie 2019 02:41 (EET)

Formatarea comentariilor altor utilizatori

Am observat că au fost reformatate comentariile unor utilizatori la acțiunea de introducere a etichetei(?) nesemnat de editorul Mihai Pitea.--79.117.204.160 (discuție) 31 ianuarie 2019 02:35 (EET)

Este în regulă o astfel de acțiune?--79.117.204.160 (discuție) 31 ianuarie 2019 02:37 (EET)

A fost o eroare, presupun. Am readus întrebarea pe pagină.--Silenzio (discuție) 7 februarie 2019 05:39 (EET)