Discuție:Cineritele de Nutasca - Ruseni

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
Adăugare subiect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ultimul comentariu: acum 7 zile de Accipiter Gentilis Q. în subiectul Presa (de ulei)
Articolul Cineritele de Nutasca - Ruseni este un subiect de care se ocupă Proiectul Arii protejate, o încercare de a îmbunătăți calitatea și acoperirea articolelor Wikipedia legate de zone naturale protejate Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
BAcest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa B pe scala de calitate.
MicăAcest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa mică pe scala de importanță.


?[modificare sursă]

@Kun Kipcsak: sunteți sigur că e vorba de dealul Pătul, în ce privește legenda cu fântâna cu apă parfumată? Nu cumva e vorba de fapt de dealul Somușca? Problema e că vița de vie, pomii fructiferi și porumbul se află pe dealul Somușca, nu pe Pătul. De asemenea, sub vârful dealului Pătul nu am văzut vreo fântână. Este una, dar chiar în capătul de jos al drumului care suie spre culme, la marginea satului, aflată la distanță chiar și de terasa aflată la mijlocul dealului.

Apropo, pe Google Earth & Maps marcajul cu Cineritele de Nutasca Ruseni este pus eronat pe dealul Somușca, la sud de marcajul pus greșit văzându-se în mod evident porțiunile cu vii și culturi, iar la nord de marcajul eronat plasat o lizieră de arbuști, care are mai sus pomi fructiferi. Localizarea reală a vârfului dealului Pătul pe Google Earth & Maps este acolo unde este plasat marcajul Stânca "La Trei Cruci".--Accipiter Gentilis Q.(D) 17 februarie 2022 16:38 (EET)Răspunde

@Accipiter Gentilis Q.: Articolul online, cu imaginea dealului. Nu cunosc denumirile românești din zonă, probabil nici localnicii. Astfel vă asigur că nu este o extracție din adâncul puțului propriu al gândirii, din care își face apariția fata orfană care iese din casete VHS.--Kun Kipcsak (discuție) 17 februarie 2022 17:08 (EET)Răspunde

Există totuși o diferență între o fântână și un izvor pe țeavă, în fine ...--Accipiter Gentilis Q.(D) 17 februarie 2022 17:17 (EET)Răspunde

Este o distanță de câțiva kilometri între valea Pătul (Pötul) și acel deal, care nu se numește Pătul. Cunosc de la un localnic care este nativ din Cleja și cunoscător al locurilor.--Kun Kipcsak (discuție) 17 februarie 2022 18:57 (EET)Răspunde

Ok, mă bucur că ați revenit din spațiul romulan... :) și că putem să ne apucăm de treabă. Nu emit vreo opinie referitor la ce spune localnicul, problema e că pe harta Inst. Geografic Militar din 1939, numele dealului despre care vorbim e Pătul. Din ce știu despre hărțile respective, ele au fost făcute respectând denumirile locale de la vremea în care cartografii au bătut locurile, dar nu sunt excluse erori.--Accipiter Gentilis Q.(D) 17 februarie 2022 19:01 (EET) P.S. Vedeți că funcționează din nou geospatial.org si puteti privi cu ochii dv. harta.Răspunde

Putem să împărțim un pic treaba: uitați-vă dv. în Dicti̧onarul geografic al judetu̧luĭ Bacăŭ de Ortensia Racoviță, poate lămurim un pic treaba. Eu am să mă uit pe harta din 1939 după pârâul Pötul.
Într-o altă ordine de idei, Sava Athanasiu tot Pătul numește dealul și nu cred că aș avea de ce să-l contrazic pe un geolog membru al Academiei Române. Cota dealului numit de el Pătul corespunde cotei afișate de Punctul Topografic Pătul pe harta din 1939.--Accipiter Gentilis Q.(D) 17 februarie 2022 19:07 (EET)Răspunde
OK.
Pe site apar 12 pagini. Aveam în calculator tot dicționarul pe județ dar nu-l mai găsesc.--Kun Kipcsak (discuție) 17 februarie 2022 19:12 (EET)Răspunde
Putem să-l băgăm și pe Radu Pușcariuc în discuție (într-un fel e deja băgat... vedeți comentariile din partea de jos a paginii, idem aici). Face întotdeauna afirmații extrem de documentate.--Accipiter Gentilis Q.(D) 17 februarie 2022 19:17 (EET)Răspunde
Într-adevăr, bazat. Făcuse greșeala să întrebe un „lingvist” de ocazie pe internet despre cuvântul Bălătău, dar acolo nu a avut de ales dat fiind că studiile academice sunt în limba maghiară și spun despre originea slavă, venită pe filieră maghiară (vezi Lacul Balaton). În rest e bun.--Kun Kipcsak (discuție) 17 februarie 2022 19:24 (EET)Răspunde
Culmea e că am avut până zilele trecute chiar o fotografie cu izvorul, făcută tocmai duminica care a trecut, dar fiindcă nu arăta aparent nimic interesant am șters-o ca fiind banală, după ce am încărcat ce era cât de cât interesant, la Commons. Sper să mai trag o tură pe acolo ...--Accipiter Gentilis Q.(D) 17 februarie 2022 19:28 (EET) P.S. Mă rog, oricum nu era făcută chitit spre izvor ci de mai sus spre zona acestuia (dacă o fi ăla care cred eu că e...)Răspunde
Verificați dacă aveți coș de gunoi în telefon (la Galerie Samsung), în meniul cu 3 puncte din dreapta-sus. Eu mi-am activat coșul tocmai pentru a reverifica ce am șters pe A6.
Am verificat în volumul II pe țară, nu apare nimic despre dealuri și râuri.--Kun Kipcsak (discuție) 17 februarie 2022 19:35 (EET)Răspunde
Păi nu am șters-o direct de pe tel. Am transferat-o pe laptop și după aia... O să rulez un program de căutare a fișirelor șterse, dar dat fiind că de atunci am mai făcut foto cu diversele și multele documente cu care lucrez zilnic, sunt șanse mari să nu găsesc un fișier recuperabil.--Accipiter Gentilis Q.(D) 17 februarie 2022 19:58 (EET)Răspunde
Pe Harddisk sunt șanse mai mari, la SSD spre deloc. Merită încercat.--Kun Kipcsak (discuție) 17 februarie 2022 20:00 (EET)Răspunde

Apropo, studiul acela masiv găsit de Pușcarciuc de la Institutul Geologic al României trebuie luat la puricat, are foarte multe surse de primă mână (Mrazec, Athanasiu) despre geologia zonei.--Kun Kipcsak (discuție) 17 februarie 2022 20:10 (EET)Răspunde

Ce a fost de băgat și se corelează cu ce apare în literatura geologică ceva mai nouă la care am avut acces am cam băgat. Trebuie însă ținut seamă că anumite considerații de acum peste 100 de ani s-ar putea să fi fost infirmate, restructurate sau completate. Am lansat o întrebare și către un student la Geologie :), poate scoate din buzunar ceva literatură, când intră bine în păine în noul semestru.--Accipiter Gentilis Q.(D) 17 februarie 2022 20:57 (EET)Răspunde

@Kun Kipcsak: pe harta din 1939, cursul pârâului Pătul (Pötul) este figurat aproape perpendicular cu creasta dealului, curgând dinspre sud-vest spre nord-est spre Cleja și confluând cu pârâul Cleja oarecum lângă poalele vârfului Pătul (Táltos). E ciudat însă că originea lui se găsește între alte dealuri... Nu găsesc nimic online despre Pötul-patak +/- Klezse. Dacă mă uit la hu Duma-István, András; Tyúkszer bemutatása; csangok.ro, singurul nume asemănător cât de cât e Pokolpatak (ce conține și terminația care indică un pârâu), localizat întradevăr în altă parte. --Accipiter Gentilis Q.(D) 18 februarie 2022 20:44 (EET)Răspunde

Este o harababură și nici exploatarea celor mai adânci puțuri ale gândirii nu garantează reușita. Vom avea nevoie de un hidrofor trifazat.--Kun Kipcsak (discuție) 18 februarie 2022 20:49 (EET)Răspunde
@Accipiter Gentilis Q.: Am folosit hidroforul trifazat și am găsit pe fundul puțului dicționarul Ortensiei, apar doar pârâurile Cleja și Valea Rea.--Kun Kipcsak (discuție) 21 martie 2022 11:06 (EET)Răspunde

Harta e hartă și e document oficial, restul e.... etnografie și folclor. Cred că ne frăsuim degeaba. O lăsăm așa.--Accipiter Gentilis Q.(D) 21 martie 2022 17:53 (EET) P.S. Intuiesc oarecum cum au făcut cartografii militari... S-au dus la sătenii care pricepeau româna și ce-or fi bălmăjit respectivii, aia au notat. În felul ăsta înțelegerea româno-maghiară a fost perfectă. Pe de altă parte, poate că puținii români existenți în zonă dădeau țuguiului o altă denumire, habar nu am. Uneori însă, reperul confluenței poate fi sursă de nume pentru un punct geografic apropiat, din ce am văzut. De exemplu satul Cut se află pe partea stângă a Bistriței moldovene în dreptul confluenței cu pârâul Cut, care pârâu este în partea opusă, pe dreapta Bistriței. Poate că au luat ca reper confluența. Au răpostat săracii, nu avem cum să-i mai tragem de rever.Răspunde

Harta de care spuneți este disponibilă și online? Se poate accesa?--Kun Kipcsak (discuție) 21 martie 2022 18:56 (EET)Răspunde
[1]: Fundu Răcăciuni, 4665 --Accipiter Gentilis Q.(D) 21 martie 2022 19:13 (EET)Răspunde

Reformulări[modificare sursă]

Presa (de ulei)[modificare sursă]

Un articol cu informații preluate în gestiune de aici: https://www.desteptarea.ro/video-descopera-frumusetea-si-misterul-cineritelor-de-la-nutasca-ruseni-comuna-cleja/ . Wikipedia se dovedește a fi iarăși cea mai bună sursă de inspirație (dar fără a o menționa ca sursă), iar când informația nu este agreată de cititor sau s-a remarcat o greșeală, vai de ea... (ține-mă să nu-i dau!).--Kun Kipcsak (discuție) 26 aprilie 2024 15:41 (EEST)Răspunde

Multzi vede [sic!] putzini pricepe [sic!], deh... Gagiul care a scris titlul nici măcar nu s-a obosit să citească textul de pe Wiki până la capăt, că ar fi priceput că nu sunt cineritele de la Nuțasca - Ruseni, ci cineritele de Nuțasca - Ruseni de la Cleja....--Accipiter Gentilis Q.(D) 26 aprilie 2024 18:15 (EEST) P.S. Cică în trecut, ca să intri să faci Jurnalistica trebuie să ai anumite abilități care țineau de cât de des ți-ai tocit coatele de banca școlii...Răspunde