Discuție:Arheologie biblică

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
Adăugare subiect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ultimul comentariu: acum 2 ani de Tgeorgescu în subiectul Surse de Arheologie Biblică

Surse de Arheologie Biblică[modificare sursă]

  • Profesorul Carl Friedrich Keil prezintă în primul său manual sursele principale de arheologie biblică. Keil, Carl Friedrich (mai 1827). Frederick, Crombie, ed. Manual of Biblical Archaeology introduction to biblical archaeology. 2 (ed. 2). Edinburgh: T. & T. Clark. 

A. Surse Primare de Arheologie Biblică[modificare sursă]

Surse de cărți scrise și monumente ale anticilor Israeliți cu scrieri și reprezentare specifică.

I. Cărțile Scrise[modificare sursă]

(1) de primul rank sunt cărți ale Vechiului Testament; Cărți inter-testamentale[1]: apocrife, pseudoepigrafice; antilegomena; cărțile sacre ale Noului Testament;
(2) De valoare sub-ordinată: scrierile lui Iosephus Flavius, scrierile lui Philon din Alexandria.

II. Monumete Reprezentative de Arheologie Biblică în Levant[modificare sursă]

(1) Monumente în Vechiul Oraș Ierusalim și Cetățuia lui David și Cetatea lui David (cartierul Siloan) (http://en.wikipedia.org/wiki/City_of_David_(Silwan)) care a devenit sat în vremea lui Saladin, și Ofel, și Muntele Măslinelor și anume porți zidite, tunele și viaducte (Izvorul Pârâului Ghihon numit Fântâna Fecioarei,en:Jerusalem Water Channel, Tunelul Zidului Vestic, Canalul lui Warren, Tunelul lui Ezechia, Scăldătoarea Siloan (http://en.wikipedia.org/wiki/Pool_of_Siloam) din cartierul Siloan în engleză: Silwan.), morminte de regi și profeți, inscripții pe zidurile Ierusalimului, monumente în Parcurile Naționale din Israel.
(2) Arcul de Triumf al lui Titus de la Roma;
(3) Monede evreiești; (https://en.wikipedia.org/wiki/Yehud_coinage 450 BCE - 4 CE; https://en.wikipedia.org/wiki/Herodian_coinage 37 BCE, https://en.wikipedia.org/wiki/First_Jewish_Revolt_coinage 67-68, https://en.wikipedia.org/wiki/Bar_Kokhba_Revolt_coinage 134-135 CE)
(4) Sigiluri ale regilor lui Iuda (King Ahaz Seal or Sigilul lui Ahaz suveran, cca. 710 BCE; Hezekiah Bulla, also known as a bulla, cca. 710 BCE, discovered in Ophel; Bulla of Hezekiah's Servant, cca. 700 BCE, Isaiah Bulla; Jerusalem Governor Bulla, cca 700 BCE; Gemariah Seal, cca. 700 BCE; Seal of Ga’alyahu, cca. 700 BCE; Seal of Matanyahu, cca. 700 BCE; Bulla of Benaiah son of Hoshaiah, cca. 700 BCE; Bulla of Achiav ben Menachem, cca. 700 BCE; The Bethlehem Bulla, cca. 605 BCE; Seal of Azariah, cca. 600 BCE; The Baruch Bulla, cca. 600 BCE; Elihana Seal, cca. 586 BCE; Menorah Seal; Yehuchal Seal, cca. 585 BCE; Gedaliah Seal, cca. 500 BCE; Sa'aryahu Seal, cca. 500 BCE;)
(5) Inscripții pe piatră.

B. Surse subsidiare[modificare sursă]

Surse subsidiare de când Israel a fost constituit ca regat dinastic.
1. Talmudul și scrierile rabinilor.
2. Notițe legat de Israel și iudeii și grecii și autori romani.
3. Scriitori nativi după constituirea lui Israel ca regat dinastic.
4. The descrierea călătorilor în orient, în mod special în Israel și țări înconjurătoare.

C. Surse Mixte[modificare sursă]

Sursele din Neolitic și din Cultura Sumeriană care din punct de vedere al Arheologiei Biblice sunt descoperiri menționate de Lista Regilor Sumerieni și sunt divizate întru două categorii:
1) ce menționează regii care au domnit înainte "marele potop" în așa numita Civilizație Ante-Potop, și
2) ce menționează regii care au domnit după "marele potop" în așa numita Civilizație Ante-Potop.

D. Surse din Cultura Sumeriană Târzie[modificare sursă]

Cu descoperiri care menționează conducători și locuri găsite în cărți timpurii ale Bibliei și tablete babiloniene despre potop, descoperite prin explorări și excavații la Kiș.

1827? Oh, boy, în Bible scholarship o carte este considerată învechită după 20-30 ani, așa de rapid evoluează acest domeniu de cercetare. tgeorgescu (discuție) 24 februarie 2022 03:22 (EET)Răspunde
Nu a mai creat nimeni un "manual" de Arheologie Biblică dar există cărți separate pentru fiecare disciplină care se predă la Facultatea de Arheologie Biblică din Ierusalim. Acesta însemnă Geografie Levantină denumită în secolul al XIX-lea Geografia Palestinei, Istoria Alfabetelor denumită și Istoria Scrierii, Paleografie, Datarea cu Carbon și Biblia, Critica Textuală și Arheologia, Paleografie Digitală sau Digitalizarea. Colegiile biblice încă au denumirea din secolul al XIX-lea la geografie doar la nivel universitar s-a adoptat o denumire mai actuală. FlorinCB (discuție) 5 martie 2022 11:05 (EET)Răspunde
Vă referiți la https://archaeology.huji.ac.il/people-departments/biblical-archaeology-department ? tgeorgescu (discuție) 5 martie 2022 18:02 (EET)Răspunde
Note
  1. ^ din perioada dintre cele două Testamente

Poziții[modificare sursă]