Damien Touya

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Damien Touya
Născut(ă) (48 de ani)
La Rochelle, Franța
Înălțime1,85 m
Greutate70 kg
ȚarăFranţa Franța
Armăsabie
Mânădreptaci
ClubAmicale Tarbaise d'Escrime
Clasamentul FIEarhivă
Palmares de medalii
Jocurile Olimpice
Aur Atena 2004 Pe echipe
Argint Sydney 2000 Pe echipe
Bronz Atlanta 1996 Individual
Campionatul Mondial
Aur Cape Town 1997 Pe echipe
Aur Seul 1999 Individual
Aur Seul 1999 Pe echipe
Argint La Chaux-de-Fonds 1998 Pe echipe
Bronz Cape Town 1997 Individual
Campionatul European
Aur Limoges 1996 Individual
Aur Bolzano 1999 Pe echipe
Modifică text Consultați documentația formatului

Damien Touya (n. , La Rochelle, Poitou-Charentes, Franța) este un scrimer francez specializat pe sabie, laureat cu trei medalii, inclusiv una de aur, din trei participări la Jocurile Olimpice. A fost și triplu campion mondial și campion european. A fost câștigat clasamentul general al Cupei Mondiale de Scrimă în 1997.

Carieră[modificare | modificare sursă]

Provine dintr-o familie legată de scrima: tatăl său, Francis, era vicepreședinte Federației Franceză de Scrimă.[1] Fratele său mai mare, Gaël, și sora sa mai mică, Anne-Lisa, au fost și ei campioni la scrimă. S-a apucat de acest sport la vârsta de șase ani, din cadrul clubului Amicale Tarbaise d'Escrime, sub îndrumarea lui René Geuna.

În anul 1992 a devenit campion național al Franței la cadeți.[2] În anul următor a cucerit medalia de bronz la Campionatul European pentru juniori din 1993 și s-a alăturat fratelui său la INSEP, instituția franceză pentru sportul de performanță. În 1994 a fost campionul Franței la juniori, trecând în finală de fratele său Gaël.[1] În 1995 a devenit primul sabrer francez campion mondial la juniori, după ce a dispus în finala de polonezul Tomasz Piguła. Datorită acestui rezultat a fost selecționat în echipa națională de seniori pregătită de Christian Bauer.

În 1996 a cucerit prima sa medalie la o competiție de anvergură, aurul la Campionatul European din 1996. În același an a participat la Jocurile Olimpice de la Atlanta. La proba individual a ajuns în semifinală, unde a pierdut la limită cu rusul Serghei Șarikov. A trecut de ungurul József Navarrete în „finala mică”, cucerind medalia de bronz. La proba pe echipe Franța a fost învinsă de Spania în turul întâi și s-a clasat pe locul 5.

În sezonul următor el a câștigat medalia de bronz la individual la Campion Mondial din 1997 de la Cape Town. La proba pe echipe, împreună cu fratele său Gaël, Matthieu Gourdain și Jean-Philippe Daurelle, a obținut primul titlul mondial la sabie din istoria scrimei franceze, după ce Franța s-a impus în fața Rusiei.[3] A câștigat și clasamentul general al Cupei Mondiale de Scrimă, cu patru puncte avans față de campionul olimpic en titre, Stanislav Pozdniakov. Doi ani mai târziu, la Campionatul Mondial din 1999 a eliminat succesiv Serghei Șarikov, Domonkos Ferjancsik, Luigi Tarantino și Stanislav Pozdniakov, care nu îl mai învinsese din doi ani, pentru a deveni campion mondial.[2] La proba pe echipe și-a adjudecat a două medalie de aur, Franța învingând Polonia în finală.[4]

Considerat un favorit la Jocurile Olimpice de vară din 2000, a fost eliminat în sferturile de finală de românul Mihai Covaliu, care a câștigat medalia de aur în cele din urmă. La proba pe echipe, Franța a întâlnit Rusia în finală, dar a fost condusă repede. În ultimul releu în fața lui Pozdniakov, cu scorul la 32-44 pentru Rusia, Damien Touya s-a rănit la picior și meciul s-a întrerupt timp de zece minute. Când s-a reluat, Pozdniakov a dat ultima tușa în trei secunde și Franța s-a mulțumit cu argintul.

La ediția din 2004 a Jocurilor Olimpice, la Atena, a fost eliminat la limită, în turul întâi, de polonezul Rafał Sznajder: nu va fi niciodată campion olimpic. La proba pe echipe, Franța a trecut de China, apoi a întâlnit Statele Unite. Damien Touya a fost ales pentru a închide meciul în fața lui Keeth Smart. La scorul de 44-44, acesta și-a rupt lama sabiei, care a perforat mâna lui Touya. După o pauză medicală, Touya s-a întors pe planșă cu un bandaj pe mâna, și a câștigat meciul. În finală Franța s-a confruntat cu Italia. Damien Touya a s-a prezentat la ultimul releu la scorul de 39–45 pentru Italia. El l-a învins pe Luigi Tarantino, aducându-i Franței primul său titlul olimpic la sabie din istorie.[5]

El și fratele său s-au retras din activitate competițională în 2005.[6] El a devenit profesor de sport la CREPS (centrul olimpic de pregătire) din Toulouse, apoi a optat pentru postul de consilier tehnic regional al Federației Franceze de Scrimă în regiunea Midi-Pirinei. Este și antrenor la secția de scrimă a clubului Stade Toulousain.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Alexis Blanc (). „Le trio Touya sabre de concert”. Libération (în franceză). 
  2. ^ a b Louis-Laurent Dussel (). „Roi après Lamour”. La Dépêche du Midi (în franceză). 
  3. ^ „Les escrimeurs français font mouche aux championnats du monde”. La Croix (în franceză). . 
  4. ^ Louis-Laurent Dussel (). „Touya : la série continue”. La Dépêche du Midi (în franceză). 
  5. ^ Stéphane Badouard (). „Sabre et champagne pour les Touya”. La Dépêche du Midi (în franceză). 
  6. ^ „Les frères Touya raccrochent” (în franceză). AFP. . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Damien_Touya&oldid=14236781