Sari la conținut

Crocmaz, Ștefan Vodă

46°27′18″N 29°59′09″E (Crocmaz, Ștefan Vodă) / 46.45500°N 29.98583°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Crocmaz)
Crocmaz
Крокмаз (rusă)
Крокмаз (ucraineană)
—  Sat  —
Monument pe drumul național R30 lângă drumul care duce spre sat
Monument pe drumul național R30 lângă drumul care duce spre sat
Crocmaz se află în Ștefan Vodă
Crocmaz
Crocmaz
Crocmaz (Ștefan Vodă)
Satul pe harta Republicii Moldova
Crocmaz se află în Ștefan Vodă
Crocmaz
Crocmaz
Crocmaz (Ștefan Vodă)
Satul pe harta raionului Ștefan Vodă
Coordonate: 46°27′18″N 29°59′09″E ({{PAGENAME}}) / 46.45500°N 29.98583°E

ȚarăRepublica Moldova Republica Moldova
Unitate administrativăRaionul Ștefan Vodă
Prima atestare1595

Guvernare
 - PrimarIon Veleșco (PAS[1], 2023)

Suprafață
 - Total47,91 km²
Altitudine31 m.d.m.

Populație (2014)[2]
 - Total2.629 locuitori

Fus orarEET
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-4218[3]
Prefix telefonic242

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Crocmaz este un sat din raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova.

Prima mențiune a satului datează din 1595 și se referă la o dispută teritorială în privința a 7 sate de pe Nistru.

În 1930, satul făcea parte din plasa Cazaci, județul Cetatea-Albă și era numit Corcmaz.

Satul se întinde pe malul Nistrului, fiind al treilea sat de la gura de vărsare spre izvor pe partea dreaptă. Satul se află la o distanță de 135 km de orașul Chișinău, 30 km de orașul Ștefan Vodă și 69 km de orașul Odessa.

Are o populație de 3.800 locuitori în mare majoritate de naționalitate moldoveni, dar și ucraineni, mai puțin ruși și găgăuzi.

În Crocmaz funcționează Liceul Teoretic „Ecaterina Malcoci”, o grădiniță de copii, un punct medical și o discotecă aflată în incinta casei de cultură, unde mai recent a început prezentarea de filme.

Structura etnică

[modificare | modificare sursă]

Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004[4]:

Grup etnic Populație % Procentaj
Băștinași declarați Moldoveni
Băștinași declarați Români
2919
29
97,24%
0,97%
Ucraineni 32 1,07%
Ruși 12 0,40%
Țigani 5 0,17%
Bulgari 2 0,07%
Găgăuzi 2 0,07%
Alții 1 0,03%
Total 2600

Administrație și politică

[modificare | modificare sursă]

Componența Consiliului local Crocmaz (13 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[5] este următoarea:

  Partid Consilieri Componență
  Partidul Acțiune și Solidaritate 9                  
  Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 2                  
  Partidul Social Democrat European 1                  
  Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa 1                  

Ziua satului este și Hramul bisericii din sat: 22 mai. Toți locuitorii sunt creștini (ortodocși, baptiști, adventiști și martori ai lui Iehova).

Personalități marcante din sat sunt actrița Ecaterina Malcoci și Aurel Stejaru.

Agricultura satului este reprezentată de un antreprenor care deține câteva sute de hectare - Ion Olifir. Alți proprietari mai mici care din surse proprii au achiziționat tractoare noi model „Belarus”. S-a reluat sădirea viilor în ritmuri importante de când au început subvențiile în domeniu și colectarea strugurilor de către fabricile de vinuri din vecinătate: Tudora, Purcari, Carahasani și Răscăieți.

Mai recent în Crocmaz funcționează o piață, câteva baruri și magazine. Există și funcționează 2 mori de grâu, una de cereale furajere, 2 minifabrici de ulei.

Moșia satului cuprinde cam 4.000 ha, 8–10 km de Nistru, Nistrul Chior. „Pădurea Împărătească” cu suprafața de peste 400 ha, cu mai mulți stejari seculari dar numai unul, cu vârsta de peste 220 de ani, luat sub protecția statului, asigură o bună parte din necesarul de lemne al satelor din regiune.

Regiuni istorice

[modificare | modificare sursă]
  • Togai - Pădurea și stufărișul de pe malul drept al Nistrului din partea de nord a satului sunt foarte bogate în floră și faună acvatică și de baltă. Mlaștina „Togai” este o rezervație naturală mixtă protejată de stat.[6]
  • Suhat - Pădurea de pe malul drept al Nistrului din partea de est a satului, care începe cu stadionul, unde se țin sărbători locale.
  • Pădurea Împărăteasca - se află în partea de nord-vest a satului și este cea mai mare pădure din zonă, având peste 400 hectare. A găzduit în perioada sovietică 3 tabere de odihnă.
  • Pădurea Piridirea - o râpă foarte accidentată cu peisaje pitorești, izvoare, situată în mijlocul podgoriilor de vii.
  • Pădurea Răxugea - situată în sudul moșiei satului, relativ nouă, dar care are două lacuri de acumulare concesionate pescarilor locali.
  • Rîpele Curudurea și Iurt - limitează intravilanul satului din sud-est și nord-vest. Curudurea este plantată cu măslini, iar Iurt cu salcâmi. Râpa Iurt începe la „Coada Iurtului”, unde este o cruce la mormântul soldaților români, și se termină în potică. În Iurt este cișmeaua „Șiume”, locul „Tapalig” și un pârău.
  • Potica - zonă locuibilă din partea de nord
  • Șaba - zonă locuibilă din partea de est

Cea mai nouă zonă este cea din deal, sudul și vestul satului.

  1. ^ „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Crocmaz”. Comisia Electorală Centrală. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în . 
  3. ^ „Coduri poștale - Republica Moldova”. Poșta Moldovei. Accesat în . 
  4. ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
  5. ^ „Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Crocmaz”. Comisia Electorală Centrală. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]