Râul Crișul Negru
Râul Crișul Negru | |
— Codul râului: III.1.42 — | |
Crișul Negru în zona Vașcău | |
Date geografice | |
---|---|
Bazin hidrografic | Dunării |
Zonă de izvorâre | Băița, Bihor |
Cotă la izvor | 1.460 m.d.m. |
Emisar | Crișul Dublu |
Punct de vărsare | Gyula (Giulia), Ungaria |
Date hidrologice | |
Bazin de recepție | 4.450 km² |
Lungimea cursului de apă | 168 km |
Debit mediu | Zerind, Arad - 31,40 m³/s |
Debit maxim înregistrat | Zerind, Arad - 648 m³/s |
Debit minim înregistrat | Zerind, Arad - 0,47 m³/s |
Date generale | |
Țări traversate | România Județele Bihor, Arad Ungaria Comitatul Békés |
Afluenți | 38 = 20 + 18 |
Afluenți de stânga | 20 → Crișul Poienii, Pascu, Cusuiuș, Hinchiriș, Mierag, Arjochi, Tărcăița, Finiș, Căldărești, Șerpoasa, Valea Mare, Arman, Cereșeg, Valea Seacă, Valea Pinilor, Crișul Mic, Rătășel, Răchest, Teuz, Zerind |
Afluenți de dreapta | 18 → Crișul Băiței, Untu, Valea Neagră, Crăiasa, Crișul Pietros, Talpe, Mizieș, Valea Nimăieștilor, Ioaniș, Roșia, Prisaca, Săliștea, Holod, Pusta, Trif, Săraz, Valea Nouă, Canalul Colector Criș |
Principalele localități traversate | Orașe — Sate Ștei, Petrileni, Rieni, Sudrigiu, Păntășești, Drăgănești, Beiuș, Șuncuiș, Uileacu de Beiuș, Urviș de Beiuș, Șoimi, Sânnicolau de Beiuș, Suplacu de Tinca, Căpâlna, Tinca, Tăut, Batăr, Talpoș, Tămașda, Zerind (Arad), Ant |
Progresie spre ultimul emisar — Râul Crișul Negru → Tisa → Dunăre → Marea Neagră | |
Modifică date / text |
Crișul Negru este unul dintre cele trei Crișuri (de la nord la sud Repede, Negru și Alb) care se varsă sub denumirea de Criș (Körös) în Tisa (Tisza) pe teritoriul Ungariei având o lungime de 168 km. Această regiune fiind denumită și Țara Crișurilor.
Generalități
[modificare | modificare sursă]Crișul Negru se formează în Munții Apuseni la confluența a două brațe: Crișul Poienii și Crișul Băiței în dreptul localității Ștei. Râul care are o lungime de 144 km pe teritoriul României, străbate depresiunea Beiuș, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, curgând prin localitățile Nucet, Ștei, Beiuș vărsându-se in Ungaria în Crișul Alb după care în Tisa. Pe o porțiune de 5,3 km râul marchează frontiera româno-ungară.
Hidronimie
[modificare | modificare sursă]Numele provine din forma latină atestată Crisola, care la rândul său poate proveni fie din adjectivul grecesc Χρισός : „aurit”, din cauza prundișului aurifer, fie din limba dacică, presupunând că etimonul krísos ar fi avut semnificația de „negru”[1], în care caz denumirea de Crișul Negru ar fi un pleonasm iar cea de Crișul Alb un oximoron.
Hărți
[modificare | modificare sursă]- Harta munții Codru Moma [1]
- Harta munții Pădurea Craiului [2]
- Harta munții Bihor-Vlădeasa [3]
- Harta munții Apuseni [4]
- Harta Munții Bihor
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Katičic', Radislav. Ancient Languages of the Balkans, Part One. Paris: Mouton, 1976: 150.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Administrația Națională Apelor Române - Cadastrul Apelor - București
- Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971
- Trasee turistice - județul Bihor [5]
- FOTO Legenda Crișurilor-Trei tineri au fost transformați în stană de piatră de Vâlva Comorii, iar drumul pe care au umblat a fost invadat de ape curgătoare, 13 aprilie 2013, Florina Barbu, Adevărul