Coroană ungară

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Coroană ungară
Magyar korona (în maghiară)
coroană (în română)
Ungarisches Krone (în germană)
koruna (în slovacă)
круна (în sârbă)
коруна (în ucraineană)
Bancnotă cu valoarea nominală de 1000 de coroane ungare (revers)
Bancnotă cu valoarea nominală de 1000 de coroane ungare (avers) Bancnotă cu valoarea nominală de 1000 de coroane ungare (revers)
Țări utilizatoare Republica Ungară (1918-1919)
Republica Sovietică Ungară
Republica Ungară (1919–1920)
Regatul Ungariei (1920–1927)
Subunități
1/100 fillér
Simbol K, kr
Plural coroane
Monede 10, 20 fillér
Bancnote 20, 50 fillér, 1, 2, 10, 20, 25, 50, 100, 200, 500, 1000, 5000, 10.000, 25.000, 50.000, 100.000, 500.000, 1.000.000 korona
Bancă centrală Magyar Királyi Állami Jegyintézet[1]
Cursul de schimb față de RONfață de MDL

Coroana maghiară (în maghiară: magyar korona) a fost moneda care a înlocuit coroana austro-ungară, pe teritoriul Ungariei, după Primul Război Mondial. Era o monedă foarte supusă inflației, prin urmare deja în 1925 a fost înlocuită de pengő / pengheu. Ultimele bancnote exprimate în coroane au fost retrase din circulație în 1927.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Conform Tratatului de la Trianon și a altor tratate care reglementau situația țărilor ieșite din ruinele Imperiului Austro-Ungar, vechile bancnote trebuiau înlocuite în noile state, după o perioadă de tranziție. În cazul Ungariei, această monedă a fost coroana, care a înlocuit vechea monedă imperială, coroana austro-ungară, la paritate. Ungaria a fost ultima țară care a îndeplinit obligația de înlocuire, însă noile bancnote utilizate au fost foarte ușor de copiat: aceasta a fost una dintre cauzele inflației grave care a lovit Ungaria. În cele din urmă, în 1925, coroana ungară a fost înlocuită cu pengő-ul maghiar, cu rata de schimb de 12.500 de coroane pentru 1 pengő.

Monede metalice[modificare | modificare sursă]

Körmöcbánya (azi Kremnica, în Slovacia), sediul singurei monetării din Ungaria fostei monarhii dualiste (cea a lui Gyulafehérvár în Transilvania - astăzi Alba Iulia, în România - fusese închisă în 1871), a fost repartizată în noua Cehoslovacie, conform Tratatului de la Trianon. Din acest motiv, utilajele monetăriei au fost mutate la Budapesta și instalate în diferite locuri, până la crearea Monetăriei de Stat Maghiare.

În cadrul sistemului coroanei ungare, au fost bătute doar monede cu valori nominale de 10 și 20 de filleri: prima dată în 1919, sub Republica Sovietică Ungaria cu matrițele de la Kremnica / Körmöcbánya, apoi, în 1920 și 1921, cu rebateri, având milesimii corecți și utilizând, în continuare, același design și prescurtarea „KB”, marca monetăriei de la Kremnica / Körmöcbánya.

Bancnote[modificare | modificare sursă]

Bancnote austro-ungare (1919)[modificare | modificare sursă]

Oesterreichisch-Ungarische Bank / Osztrák-Magyar Bank (în română: „Banca Austro-Ungară”), banca unită (comună) a statului dualist, a avut dreptul exclusiv de a imprima bancnote în Imperiul Austro-Ungar. Bancnotele erau tipărite la Viena, iar de acolo erau trimise și în Ungaria.

După Primul Război Mondial, guvernul Károlyi a solicitat băncii comune să imprime, la Budapesta, bancnote pentru Ungaria, deoarece ar fi fost periculos să le tipărească în altă parte și să le transporte, din cauza incertitudinii politice. Bancnotele cu valori nominale de 1, 2, 25 și 200 de coroane tipărite la Budapesta sub guvernul Károlyi și apoi sub Republica Sovietică Ungară se disting prin numărul seriei (bancnotele cu valoare nominală de 1 coroană: serie mai mare de 7.000; 2 coroane: serie mai mare de 7.000; 25 coroane: serie mai mare de 3.000; 200 coroane: serie mai mare de 2.000). După prăbușirea Republicii Sovietice Ungare, Viena a declarat false aceste monede.

Bancnote austro-ungare
Imagine Valoare nominală Dimensiuni Descriere Data
Avers Revers Avers Revers emisiunii retragerii
1 Krone / korona 112 × 67 mm arhitectură clasică Cap de frigian (Cap de soldat antic cu coif)
Valoarea nominală în mai multe limbi
30 aprilie 1919 14 martie 1922
2 Kronen / korona 123 × 83 mm Portret de femeie Portret de femeie
Valoarea nominală în mai multe limbi
25 mai 1919 31 decembrie 1922
25 Kronen / korona 135 × 80 mm Portret de femeie Model simplu sau ondulat 25 aprilie 1919 11 noiembrie 1920
200 Kronen / korona 167 × 99 mm Portret de femeie Model simplu sau ondulat 20 mai 1919 11 noiembrie 1920

Bancnote emise de Banca Poștală de Economii Maghiară (1919)[modificare | modificare sursă]

Bancnotele Băncii Poștale de Economii (în maghiară: „Postatakarékpénztári jegy”) au fost emise în baza decretului Sovietului Revoluționar de Guvernare al Republicii Sovietice Maghiare de către Magyar Postatakarékpénztár („Banca Poștală de Economii Maghiară”), care funcționa atunci ca bancă de emisiune a Ungariei. Pentru prevenirea inflației, bancnotele antebelice de mare valoare emise de Banca Austro-Ungară au fost depuse la valoarea nominală.

Bancnote emise de Banca Poștală de Economii
Imagine Valoare nominală Dimensiuni Descriere Data
Avers Revers Avers Revers emisiunii retragerii
5 korona 132 × 80 mm Portret de bărbat „Bancnotă a Băncii Maghiare de Economii Poștale” 6 iunie 1919 28 ianuarie 1923
10 korona 140 × 88 mm Cap de frigian Valoarea nominală 23 iulie 1919 28 ianuarie 1923
20 korona 145 × 90 mm Cap de frigian Valoarea nominală în maghiară și încă în trei limbi 23 iulie 1919 28 ianuarie 1923
100 korona 168 × 120 mm Portret de bărbat Valoarea nominală în maghiară și încă în trei limbi niciodată -
1000 korona 200 × 134 mm Compoziție alegorică Valoarea nominală în maghiară și încă în trei limbi niciodată -

Supratiparul pe bancnotele austro-ungare (1920)[modificare | modificare sursă]

Ungaria a fost ultima țară dintre statele succesoare ale Monarhiei dualiste care a executat supratiparul bancnotelor comune. Guvernul Károlyi plănuia să înceapă supratipărirea la 21 martie 1919, dar instituirea Republicii Sovietice Ungare a amânat aceste planuri. În cele din urmă, bancnotele (cu valorile nominale de la 10 la 10.000 Krone / korona) au fost supratipărite de la 18 martie 1920. Ungaria a folosit un timbru roșu, rotund, pentru a marca bancnotele.

Bancnotele austro-ungare supratipărite
Imagine Valoare nominală Dimensiuni Descriere Data
Avers Revers Avers Revers emisiunii retragerii
HUN-19-Provisional-10 Korona (1920).jpg
HUN-19-Provisional-10 Korona (1920).jpg
10 Krone / korona 150 × 79 mm Portret de băiat Portret de băiat
Valoarea nominală în mai multe limbi
24 iulie 1916 31 ianuarie 1924
HUN-20-Provisional-20 Korona (1920).jpg
HUN-20-Provisional-20 Korona (1920).jpg
20 Kronen / korona
2nd issue
150 × 89 mm Portret de femeie Portret de femeie
Valoarea nominală în mai multe limbi
28 octombrie 1918 31 ianuarie 1924
HUN-23-Provisional-25 Korona (1920).jpg
25 Kronen / korona 135 × 80 mm Portret de femeie Model simplu sau ondulat 25 aprilie 1919 11 noiembrie 1920
HUN-25-Provisional-50 Korona (1920).jpg
HUN-25-Provisional-50 Korona (1920).jpg
50 Kronen / korona 162 × 100 mm Portret de femeie Portret de femeie
Valoarea nominală în mai multe limbi
18 decembrie 1916 31 ianuarie 1924
HUN-27-Provisional-100 Korona (1920).jpg
HUN-27-Provisional-100 Korona (1920).jpg
100 Kronen / korona 163 × 107 mm Portret de femeie Portret de femeie
Valoarea nominală în mai multe limbi
13 decembrie 1912 30 septembrie 1922
HUN-29-Provisional-200 Korona (1920).jpg
200 Kronen / korona Portret de femeie
HUN-31-Provisional-1000 Korona (1920).jpg
HUN-31-Provisional-1000 Korona (1920).jpg
1000 Kronen / korona 191 × 127 mm Portret de femeie Portret de femeie
Valoarea nominală în mai multe limbi
2 ianuarie 1903 31 august 1921
HUN-32-Provisional-10000 Korona (1920).jpg
HUN-32-Provisional-10000 Korona (1920).jpg
10 000 Kronen / korona 191 × 127 mm Portret de femeie Portret de femeie
Valoarea nominală în mai multe limbi
19 decembrie 1918 5 iunie 1921

Bancnote de stat (1920-1926)[modificare | modificare sursă]

Bancnotele de stat au fost emise pentru prima dată în 1921. Designerul a fost Ferenc Helbing. Bancnotele au fost tipărite pentru prima dată în Elveția de Orell Füssli, la Zürich (cu excepția bancnotelor cu valori nominale mai mici, care nu ar fi meritat să fie contrafăcute), apoi în Ungaria de către nou-fondata Imprimerie de Bancnote Co. (în maghiară: Magyar Pénzjegynyomda Rt.), din Budapesta. Mărimea bancnotelor creștea odată cu valoarea nominală, ceea ce a determinat imprimeria să redimensioneze bancnotele: din 1923, versiunile mai mici au fost tipărite cu același design (sau ușor diferit).

Simboluri pe bancnote[modificare | modificare sursă]

  • Bancnote de mică valoare nominală (de la 1 la 20 coroane): niciun logo-u (tipărite la Budapesta de diferite oficine)
  • Bancnote de mari dimensiuni (de la 50 la 25.000 coroane, tipărite din 1920 până în 1922): ORELL FÜSSLI ZÜRICH
  • Bancnote de mici dimensiuni (de la 100 la 1.000.000 coroane, tipărite în 1923): ORELL FÜSSLI ZÜRICH sau Magyar Pénzjegynyomda Rt. Budapest sau niciun logo-u (tipărite de Magyar Pénzjegynyomda Rt. la Budapesta)
  • Toate bancnotele de talie mare și mică (de la 50 la 1.000.000 coroane): T. W. sau W sau T. WILLI pentru a arăta numele inventatorului tehnicii Guilloché utilizată pentru tipărirea bancnotelor statului.
Semne de imprimare pe bancnote de stat Korona
ORELL FÜSSLI ZÜRICH
Logo-ul imprimat pe bancnota
cu valoarea nominală de 50 coroane din 1920
Magyar Pénzjegynyomda Rt. Budapest.
Logo-ul imprimat pe bancnota
de 100 coroane din 1923
T. W.
Logo-ul imprimat pe bancnota
cu valoarea nominală de 100 coroane din 1923
Serii de bancnote cu valori nominale mici
Imagine Valoare nominală Dimensiuni Descriere Data
Avers Revers Avers Revers emisiunii retragerii
1 korona 129 × 65 mm Portret de femeie Valoarea nominală în maghiară și în alte 5 limbi 11 iulie 1921 30 iunie 1927
2 korona 131 × 76 mm Țăran secerând grâu
10 korona 135 × 79 mm Podul cu Lanțuri din Budapesta
20 korona 143 × 84 mm Biserica Mátyás, Bastionul Pescarilor, și statuia lui Ioan de Hunedoara în Castelul Buda
Serii de bancnote cu dimensiuni mari
Imagine Valoare nominală Dimensiuni Descriere Data
Avers Revers Avers Revers emisiunii retragerii
50 korona 150 × 95 mm Portretul lui Francisc Rákóczi al II-lea de Ádám Mányoki Valoarea nominală în maghiară și în alte 5 limbi 11 iulie 1921 30 iunie 1927
100 korona 155 × 100 mm Regele Matia 9 mai 1921 31 iulie 1926
500 korona 170 × 110 mm Prințul Árpád
1000 korona 193 × 125 mm Sfântul rege Ștefan
5000 korona 205 × 135 mm Hunnia
10 000 korona 211 × 144 mm „PATRONA HUNGARIAE”
Fecioara Maria
25 000 korona 213 × 147 mm „PATRONA HUNGARIAE”
Fecioara Maria
6 septembrie 1922
Serii de bancnote cu dimensiuni mici
Imagine Valoare nominală Dimensiuni Descriere Data
Avers Revers Avers Revers emisiunii retragerii
100 korona 119 × 72 mm Regele Matia Valoarea nominală în maghiară și alte 5 limbi 18 martie 1924 30 iunie 1927
500 korona 128 × 74 mm Prințul Árpád 20 iunie 1924
1000 korona 136 × 78 mm Sfântul rege Ștefan 15 septembrie 1923
5000 korona 139 × 83 mm Hunnia 18 martie 1924
10 000 korona 145 × 88 mm „PATRONA HUNGARIAE”
Fecioara Maria
18 martie 1924
25 000 korona 145 × 98 mm Regele Ladislau cel Sfânt 19 mai 1924
50 000 korona 165 × 105 mm Portret de femeie 16 iulie 1923
100 000 korona 165 × 105 mm Portret de femeie 30 iulie 1923
500 000 korona 185 × 85 mm Portret de femeie 23 februarie 1924 30 iunie 1928
1 000 000 korona 185 × 85 mm Portret de femeie 31 martie 1924

După 25 august 1926 bancnotele cu valori nominale de la 1.000 până la 1.000.000 de coroane au primit supratipar cu valoarea nominală în pengő / penghei, respectiv în fillér.

Bancnote de stat cu valoare nominală supratipărită în pengő / penghei, respectiv în fillér
1000 korona
8 fillér
5000 korona
40 fillér
10 000 korona
80 fillér
25 000 korona
2 pengő
50 000 korona
4 pengő
100 000 korona
8 pengő
500 000 korona
40 pengő
1 000 000 korona
80 pengő

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Institutul Regal al Statului Ungar pentru Emisiuni ale Bancnotelor

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • (În maghiară, engleză și germană) Gyula Rádóczy, Géza Tasnádi (). Magyar papírpénzek 1848-1992 (Hungarian paper money 1848-1992). Danubius Kódex Kiadói Kft. ISBN 963-7434-11-9. 
  • (În maghiară, cu rezumate în engleză, germană și rusă) Károly Leányfalusi, Ádám Nagy (). A korona-fillér pénzrendszer - Magyarország fém- és papírpénzei 1892-1925 (The korona-fillér monetary system - coins and paper money of Hungary 1892-1925). Magyar Éremgyűjtők Egyesülete, Budapest. ISBN 963-229-523-4. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Coroană ungară