Constantin Bucșan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Constantin Bucșan
Date personale
Născut20 noiembrie 1883
com. Sibiel, jud. Sibiu
Decedatsec. al XX-lea
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieavocat
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
EducațieDoctorat în Drept

Constantin Bucșan (n. 20 noiembrie 1883, Sibiel, jud. Sibiu - d. în sec. al XX-lea) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p. 67[2]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Constantin Bucșan s-a născut în comuna Sibiel, jud. Sibiu, la data de 20 noiembrie 1883. Și-a luat doctorat în drept, profesând ulterior ca avocat.[1]:p. 67

Activitatea politică[modificare | modificare sursă]

Credențional

A fost membru în Marele Sfat al Transilvaniei, cooptat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 noiembrie 1918. După Marea Unire, a fost membru al Parlamentului din București (deputat de Sălaj) în anii 1919-1920, 1920-1922, 1926-1927. A făcut parte și din comisia de unificare și a fost secretar general al Ministerului de Interne în Cluj de la 8 aprilie 1920 până la 17 ianuarie 1921. A fost și subsecretar de stat la Ministerul de Interne de la 28 martie 1926 până la 4 mai 1927.[1]:p. 68

Activitate publicistică[modificare | modificare sursă]

A fost colaborator și apoi redactor la ziarul Tribuna din Arad (1908-1910), colaborator la revista Țara noastră din Sibiu, codirector al reviseti politice și literale Tribuna din București (1915-1916), redactor la ziarul România din Iași (1917-1918), întemeietor și director al revistei Dreptul din Sibiu (1919) și colaborator la ziarul Îndreptarea din București (1921-1937).:p. 68

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I, Editura Academiei Române, București, 2005
  2. ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. I)

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
  • Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
  • Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
  • Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]